Adrian Candu: Vom gestiona situaţia din Transnistria prin dialog, inclusiv cu Kremlinul

"Vom gestiona situaţia doar prin dialog, prin consultări atât cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova la nivelul UE şi la nivel global şi de ce nu chiar şi prin dialog cu Kremlinul, prin dialog cu Rusia, deoarece există şi toate instrumentele necesare pentru asta, chiar şi prin acel format al negocierilor 5+2, cu participarea OSCE şi UE, SUA", a spus Candu.

"Există un dialog la Chişinău cu Tiraspolul prin viceprim-ministrul Karpov, acum probabil ar trebui să intensificăm şi mai mult dialogul", a adăugat vicepreşedintele Parlamentului din Republica Moldova.

El a subliniat că nu este vorba despre o decizie a Transnistriei de alipire la Rusia, ci de faptul că a fost făcută doar o declaraţie de către preşedintele "aşa-numitului Soviet Suprem din Transnistria".

"Vom vedea. În orice caz, e ceva care ne dă nouă bătaie de cap, politicului, pe lângă multe, multe pe care le avem la Chişinău - an electoral, o agendă plină de evenimente de apropiere de UE - mai avem şi o problemă a Transnistriei care, din păcate, se mişcă uneori foarte imprevizibil", a spus Candu.

Întrebat dacă alipirea Transnistriei la Rusia ar putea declanşa un conflict în zonă, Candu a răspuns: "Nici nu aş vrea să mă gândesc încă la aşa ceva şi sper să nu ajungem nici să nu discutăm cel puţin acum despre vreo alipire. Noi sperăm într-o reintegrare a ţării, fiindcă avem nevoie de un element de stabilitate în regiune".

El a mai spus că "timpurile" trăite acum sunt "mai puţin uşoare, pline de provocări".

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă, relateză Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.

Solicitarea intervine în contextul în care locuitorii din peninsula ucraineană Crimeea s-au pronunţat masiv la referendumul de duminică în favoarea alipirii teritoriului la Rusia, iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în pofida ameninţărilor şi protestelor din partea comunităţii internaţionale.

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în această dimineaţă la Chişinău o conferinţă de presa pe teme "de actualitate", unde se aşteaptă o declaraţie legată de situaţia din regiune, după referendumul din Crimeea şi după ce Rusia a recunoscut independenţa Crimeei.

Parlamentul de la Moscova urmează să se pronunţe în această săptămână în legătură cu proiectul de lege propus de deputaţii Partidului Rusia Dreaptă, care prevede facilitarea anexării de noi teritorii la Federaţia Rusă.

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a menţionat că proiectul de lege face posibilă doar anexarea Crimeei, dar nu şi a Transnistriei.

"Autoritaţile moldoveneşti nu pot fi numite cu siguranţă neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislaţiei moldoveneşti, dar într-o republica separatistă exista o legislaţie proprie. Autoritaţile din Republica Moldova nu au nici o influenţă în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată", se menţionează în solicitare.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a avertizat săptămâna trecută în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina.

"Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituţionale ale cetăţenilor săi", a afirmat Dmitri Rogozin, într-o postare pe Twitter, potrivit agenţiei Interfax.

Rusia participă cu un contingent militar la "forţa de menţinere a păcii" din regiunea transnistreană, în urma conflictului armat dintre Chişinău şi Tiraspol din 1992. Autorităţile de la Chişinău au cerut în mai multe rânduri înlocuirea acestor forţe ruse cu o misiune de observatori civili sub mandat internaţional.

Comunitatea internaţională încearcă de mai mulţi ani să negocieze o soluţie pentru "conflictul îngheţat" din regiunea transnistreană, în cadrul unei formule complexe, cunoscută sub numele de "5+2", din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, iar SUA şi UE ca observatori. Negocierile se află însă în impas în ultima perioadă.