După un rezultat istoric obținut la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în septembrie, formațiunea analizează posibilitatea de a renunța la discursul privind ieșirea din UE și din zona euro, în favoarea unei reforme a instituțiilor europene din interiorul blocului comunitar.
Schimbarea de abordare vine în contextul în care AfD și partidele politice cu orientări similare din alte state europene câștigă influență. Formațiunea germană se apropie astfel de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală, înainte de sfârșitul deceniului, ceea ce pune presiune asupra conducerii să își adapteze discursul pentru a deveni un partener acceptabil pentru alte formațiuni politice, scrie Reuters.
Fondat în 2013, pe fondul nemulțumirilor față de modul în care Uniunea Europeană a gestionat criza datoriilor din zona euro, AfD s-a opus inițial monedei unice. Ulterior, criticile partidului s-au extins asupra Uniunii Europene, iar opoziția față de imigrație a devenit una dintre principalele teme ale formațiunii.
AfD respinge acuzațiile de extremism, însă criticii partidului și serviciul german de informații interne susțin că anumite poziții ale sale se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe, asociate cu trecutul istoric al Germaniei.
O parte dintre membrii partidului consideră că ascensiunea formațiunilor politice de dreapta radicală în Europa creează condiții favorabile pentru reformarea Uniunii Europene din interior, în locul abandonării proiectului comunitar.
„Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”, a declarat Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD.
Luna trecută, copreședinta partidului, Alice Weidel, a prezentat la Parlamentul European de la Strasbourg un document strategic intitulat „New Deal for Europe” (Un nou acord pentru Europa), alături de aliații din grupul parlamentar Europa Națiunilor Suverane (ESN).
Documentul propune renegocierea tratatelor europene și transformarea Uniunii într-o structură mai flexibilă, în care statele membre să beneficieze de mai multă autonomie.
Printre propuneri se numără introducerea unui mecanism de derogare de la politicile comune, inclusiv în domeniul cheltuielilor pentru apărare și al imigrației, precum și aplicarea mai strictă a regulilor bugetare. Inițiativa nu exclude menținerea monedei euro.
În cazul în care reformele propuse nu ar avea succes, documentul sugerează organizarea unui referendum pentru stabilirea direcției europene pe care ar urma să o adopte Germania.
Alice Weidel a declarat că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai dorește ca Germania să părăsească zona euro sau Uniunea Europeană.
O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja aplicat de alte formațiuni de dreapta radicală din Europa, care și-au temperat discursul eurosceptic pentru a putea participa la guvernare.
În Franța, partidul Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, a renunțat treptat la propunerea de abandonare a monedei euro, în încercarea de a-și extinde baza electorală.
În Italia, formațiunea Frații Italiei, condusă de premierul Giorgia Meloni, și-a temperat retorica eurosceptică după preluarea guvernării și a ales să își promoveze obiectivele din interiorul Uniunii Europene.
Un parcurs asemănător a avut și Partidul Libertății din Austria (FPÖ), apropiat de AfD, care a renunțat la o mare parte dintre pozițiile sale anti-europene în procesul de apropiere de guvernările de coaliție.
„Austria servește drept model pentru AfD”, a declarat Wolfgang Schroeder, profesor de științe politice la Universitatea din Kassel. Acesta consideră că renunțarea la unele dintre pozițiile eurosceptice ale partidului german este probabilă și nu ar genera o opoziție semnificativă în interiorul formațiunii.
Un alt argument invocat de membrii mai tineri ai AfD este dependența economiei germane de comerțul internațional și de piața europeană.
Potrivit profesorului Wolfgang Schroeder, ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană sau din zona euro ar avea consecințe economice grave, având în vedere caracterul puternic orientat spre export al economiei țării.
Jean-Pascal Hohm, în vârstă de 29 de ani, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, susține că desființarea monedei comune ar afecta puternic Germania.
„Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”, a declarat Hohm.
Acesta a adăugat că schimbările politice din Europa, concurența tot mai puternică din partea Chinei și relația mai puțin predictibilă cu Statele Unite fac cooperarea europeană mai importantă.
În ciuda schimbării de discurs promovate de o parte dintre liderii formațiunii, viitorul relației Germaniei cu Uniunea Europeană rămâne un subiect controversat în interiorul partidului.
În august, Jean-Pascal Hohm a propus la un congres al organizației de tineret o rezoluție prin care membrii acesteia să își reafirme atașamentul față de ideea europeană, argumentând că Europa reprezintă mai mult decât o zonă economică, o uniune monetară sau chiar Uniunea Europeană.
Inițiativa urmărea să pună accentul pe istoria și patrimoniul comun al Europei, nu doar pe cooperarea economică. Rezoluția a fost însă retrasă după ce nu a reușit să obțină suficient sprijin.
„Subiectul euro s-a dovedit mai controversat decât ne așteptam”, a explicat Hohm.
În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne una dintre principalele provocări pentru AfD. CDU exclude în prezent o alianță cu formațiunea de extremă dreapta, iar pozițiile radicale ale acesteia în privința Europei ar putea complica eventualele negocieri politice.