Afganistanul îşi alege preşedintele, într-un climat de violenţă

Preşedintele în exerciţiu, Hamid Karzai, este considerat favorit, dar campania dinamică a fostului ministru al Afacerilor Externe, Abdullah Abdullah, ar putea duce la un al doilea tur de scrutin, potrivit analiştilor.

Numeroşi observatori se tem nu doar de violenţe, ci şi de fraude, în special în regiunile îndepărtate.

Aproximativ 17 milioane de afgani sunt chemaţi să voteze în cele 7.000 de birouri electorale, unde sunt organizate simultan alegeri provinciale, sub protecţia a 300.000 de poliţişti şi militari afgani şi străini.

Insurgenţii "nu au nici o şansă să reuşească un atac de anvergură", susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul Mohammad Zahir Azimi.

Dar rebelii au câştigat teren în ultimii trei ani, ajungând să exercite o influenţă mai mică sau mai mare în aproape jumătate din ţară, potrivit observatorilor. Violenţele ating în prezent niveluri record, după ce trupele internaţionale i-au înlăturat pe talibani de la putere, la sfârşitul anului 2001.

Rebelii au cerut o boicotare a alegerilor, care ar fi, potrivit acestora, "o impostură orchestrată de americani", afirmând în acelaşi timp că nu vor viza direct secţiile de vot.

Dar un alt atac comis luni asupra clădirilor guvernamentale din apropiere de Kabul a reînnoit preocupările privind riscurile unui puternic absenteism cauzat de violenţe, ceea ce ar decredibiliza acest scrutin considerat crucial de către Occident.

"Dacă Guvernul nu poate să contracareze ameninţarea talibanilor, nu voi vota", afirmă Nasratullah, în vârstă de 20 de ani, un locuitor din Kandahar, un oraş important din sud. Hamid Karzai a făcut mult pentru ţară, apreciază acest vânzător de burka, "dar el a eşuat într-un proiect care eclipsează tot şi l-a discreditat, lipsa de securitate. Şi acest lucru se înrăutăţeşte în fiecare zi".

Preşedintele în exerciţiu a câştigat primele alegeri prezidenţiale "democratice" în 2004, cu 55,4 la sută din voturi în primul tur.

În pofida sondajelor în scădere, din cauza exploziei violenţelor şi şomajului (care a ajuns la aproximativ 40 la sută), Karzai rămâne totuşi favorit, consideră analistul afgan Haroun Mir, "deoarece ceilalţi principali candidaţi nu au fost capabili să ofere o alternativă reală".

Patruzeci şi unu de candidaţi, între care două femei, concurează pentru funcţia supremă în stat.

Au fost realizate progrese după 2001, dar mulţi afgani se declară frustraţi: în pofida unei asistenţe internaţionale de miliarde de dolari, majoritatea continuă să nu aibă electricitate, drumurile au nevoie de reparaţii, locurile de muncă sunt rare şi corupţia este endemică.

Pentru observatori, dacă preşedintele în exerciţiu este reales, acest lucru se va întâmpla datorită acordurilor semnate cu liderii etnici şi religioşi şi cu conducătorii locali, care îi vor aduce sprijinul a milioane de alegători.

Karzai şi-a asigurat astfel susţinerea unor lideri militari cu reputaţie îndoielnică, cum este tadjikul (cea de-a doua etnie a ţării) Mohammad Qasim Fahim, acuzat de crime de război, căruia i-a promis un post de vicepreşedinte în caz de victorie, precum şi temutul lider uzbek Abdul Rashid Dostam.

Promisiunile în urma negocierilor rămân necunoscute, dar posturi ministeriale şi mandate de guvernatori provinciali sunt evocate, într-o ţară în unele locuri foarte feudală, conservatoare şi controlată de grupări armate şi alianţe tribale.

"Să negociezi aşa, asta nu e democraţie", afirmă Wadir Safi, profesor la facultatea de drept şi ştiinţe politice din Kabul, subliniind o altă provocare, în afară de securitate: exprimarea votului de către alegători în majoritate analfabeţi, săraci şi în proporţie de 80 la sută provenind din mediul rural.

"Ei nu înţeleg implicaţiile votului", spune profesorul, precizând că unii îşi vând voturile pentru zece sau 20 de dolari.