AFP: Bulgaria nu seamănă nici pe departe cu ţara la care visau disidenţii în 1989

Libertatea le conducea atuncii paşii intelectualilor bulgari, indiferent de orientarea politică, dar, după un sfert de secol, dezamăgirea i-a cuprins, după cum au mărturisit la o dezbatere organizată în week-end la Sofia.

Evenimentul a comemorat un eveniment puţin cunoscut în străinătate, şi anume împlinirea a 25 de ani de la vizita lui Francois Mitterrand în Bulgaria. La 19 ianuarie 1989, preşedintele Franţei din perioada 1981-1995, a invitat 12 intelectuali bulgari la un mic dejun la Ambasada Franţei din Sofia şi a contribuit astfel la promovarea disidenţei bulgare.

Momentul avea loc cu 11 luni înainte de căderea Zidului Berlinului, dar puţini anticipau evenimentul care a grăbit căderea blocului sovietic.

Disidentul Jelio Jelev a fost printre intelectualii aduşi în atenţie de Francois Mitterrand. În august 1990, el a devenit primul preşedinte democratic al ţării.

El consideră acum, la vârsta de 78 de ani, că "tranziţia economică nu a fost făcută cum trebuia" şi că "fosta nomenclatură este în continuare influentă" în acest domeniu.

Bulgaria a aderat în 2007 la Uniunea Europeană şi este considerată cea mai sărăcă ţară din blocul comunitar. Aproximativ 1,5 milioane de bulgari au emigrat de la încheierea comunismului, reducând populaţia ţării la un pic peste şapte milioane de locuitori.

În plus, Europa supraveghează cu atenţie progresele democratice ale ţării, în special în domeniul justiţiei.

Fostul preşedinte Jelio Jelev spune că "democraţia este incompletă" în primul rând pentru că "nu are baze economice solide".

"Privind obiectiv, societatea a evoluat, dar majoritatea oamenilor vorbesc despre un eşec personal", menţionează Ivailo Znepolski, directorul Institutului de Studii privind istoria recentă. "Bulgarii asociază trecerea spre economia de piaţă cu deturnarea de fonduri şi reglările de conturi sângeroase între noii îmbogăţiţi", adaugă expertul.

La rândul său, Alfred Foscolo, un fost deţinut politic, în vârstă de 71 de ani, consideră că "Bulgaria a rămas în etapa perestroikăi, fără a deveni cu adevărat un stat de drept". Termenul rus descrie transformarea societăţilor comuniste din Europa de Est după sosirea lui Mihail Gorbaciov la putere, în 1985, reprezentând, restrospectiv, prima etapă a unei mari schimbări.

Regizorul Angel Wagenstein, un socialist, în vârstă de 90 de ani, îşi exprimă nemulţumirea privind "corupţia şi jefuirea companiilor deţinute de stat prin privatizări oarbe (...) Am obţinut libertatea de exprimare, dar cum poţi fi liber când sărăcia este castrofică?", se întreabă el.

"În pofida dezmembrării blocului sovietic, homo sovieticus a rămas", afirmă profesorul Znepolski, care consideră că acesta "nu a înţeles greşelile trecutului şi încă mai speră la societatea ideală promisă în vremea comunismului".

Societatea bulgară nu le-a îndeplinit promisiunile foştilor disidenţi, dar nu este lipsită de reacţie în plan democratic.

Astfel, două serii de manifestaţii ample au avut loc în Bulgaria în 2013. Primele au vizat sărăcia şi corupţia din ţară, provocând demisia guvernului conservator condus de Boiko Borisov.

Tehnocratul Plamen Oreşarski i-a succedat după alegerile anticipate din mai, cu susţinerea socialiştilor. Noi manifestaţii au izbucnit la scurt timp după aceea, acuzând noua putere de legături cu oligarhia. Protestele continuă sporadic din toamnă.