AFP: Conflictul din Mali capătă o nouă dimensiune odată cu luarea de ostatici din Algeria

"Pentru noi, prioritatea absolută este viaţa ostaticilor şi salvarea cât mai repede posibil a cetăţenilor japonezi în strânsă colaborare cu autorităţile din ţările vizate", a declarat joi la Tokyo secretarul general al Guvernului, Yoshihide Suga.

Potrivit presei nipone, cel puţin trei japonezi se află printre cei 41 de străini capturaţi de către combatanţi Al-Qaida la complexul de gaze de la Tigantourine, la 40 de kilometri de In Amenas, oraş situat în apropiere de frontiera libiană.

Un britanic şi un algerian au fost ucişi, iar alte şase persoane rănite, potrivit autorităţilor algeriene. Mai mulţi occidentali au fost luaţi ostatici, iar alţi 150 de angajaţi algerieni ai grupului francez CIS Catering sunt de asemenea reţinuţi în interiorul complexului exploatat de grupurile britanic BP, norvegian Statoil şi algerian Sonatrach.

Atacul a fost revendicat de către o grupare islamistă armată, "Semnatari cu sânge", ca "reacţie la cruciada dusă de către forţele franceze în Mali", potrivit unui comunicat publicat de site-ul de Internet mauritan privat Alakhbar.

Acesta este numele pe care algerianul Mokhtar Belmokhtar, cunoscut ca "orbul", unul dintre liderii istorici ai Al-Qaida în Maghrebul islamic (AQMI), destituit recent, l-a dat unităţii sale combatante (katiba).

"Afirmăm că peste 40 de cruciaţi sunt ostatici, între care şapte americani şi doi britanici, printre alte naţionalităţi", continuă gruparea, a cărei "primă condiţie" este "oprirea agresiunii împotriva alor noştri în Mali".

Ministrul britanic de Externe William Hague a confirmat joi moartea unui britanic. Este "o crimă cu sânge rece", iar a spune că este vorba despre represalii faţă de intervenţia Franţei în Mali este "o simplă scuză", a declarat el.

Potrivit unui ostatic francez contactat de postul de televiziune France 24, malaizieni şi filipinezi se mai află printre ostatici.

Americani, un irlandez şi un norvegian sunt, de asemenea, luaţi ostatici, conform Departamentului de Stat, Dublinului şi presei norvegiene.

Potrivit unui oficial al companiei Statoil, 12 dintre angajaţii săi, nouă norvegieni şi trei băştinaşi, sunt "implicaţi" în luarea de ostatici.

- Lupte "corp la corp"

Potrivit comunicatului, Algeria a fost aleasă ca ţintă pentru că islamiştii nu acceptă "umilirea onoarei poporului algerian", după ce preşedintele Abdelaziz Bouteflika a autorizat folosirea spaţiului aerian algerian de către aviaţia franceză pentru a întreprinde raiduri în Mali.

Şi Spania a decis să autorizeze folosirea bazelor sale aeriene de către avioanele franceze angajate în Mali.

"Răpitorii reclamă eliberarea a 100 de terorişti deţinuţi în Algeria în schimbul ostaticilor" şi mai cer ca aceşti islamişti să fie conduşi în nordul Mali, a anunţat pentru AFP un angajat al complexului, care a solicitat anonimatul, ce a reuşit să asculte discuţii purtate între algerieni şi răpitori.

Dar ministrul algerian de Interne Dahou Ould Kablia a afirmat că autorităţile "nu răspund la revendicări teroriste şi refuză orice negociere".

"Suntem membri Al-Qaida şi suntem veniţi din nordul Mali", a dat asigurări unul dintre combatanţi, contactat telefonic, pentru AFP, dar ministrul Ould Kablia a dezminţit informaţia, afirmând că este vorba de un grup de "20 de bărbaţi originari din regiune".

În Mali, trupele franceze avansau miercuri către nord, cu lupte la sol, care constituie o nouă etapă în angajarea militară a Parisului, după raidurile aeriene începute la 11 ianuarie în centrul şi nordul ţării pentru a împiedica avansul islamiştilor către capitala Bamako (sud).

Forţele speciale franceze au luptat "corp la corp" cu islamiştii la Diabali (vest), unde armata maliană, de asemenea, a fost prezentă, potrivit unor surse regionale din domeniul securităţii.

Diabali, oraş situat la 400 de kilometri nord de Bamako, a fost ocupat luni de islamiştii conduşi de către algerianul Abu Zeid, unul dintre liderii AQMI. Anume acolo se află "grupările cele mai dure, cele mai fanatice, cele mai bine organizate, cele mai determinate şi cele mai bine înarmate", potrivit ministrului francez al Apărării.

Peste 800 de militari francezi au fost mobilizaţi deja în Mali, iar numărul lor va creşte la 2.500.

- "Efort internaţional"

O sută de militari francezi aflaţi la bordul a 15 blindate - care au părăsit marţi Bamako - au ajuns miercuri la Markala, în apropiere de Segou, la 235 de kilometri nord-est de Bamako, cu scopul de a securiza un pod pe fluviul Niger, a constatat un jurnalist al AFP.

În zona oraşului Konna (centru), situat la 700 de kilometri nord-est de Bamako, islamiştii, care au ocupat oraşul la 10 ianuarie, declanşând astfel intervenţia franceză, sunt prezenţi în continuare, contrar afirmaţiilor armatei maliene. Militari francezi au ocupat poziţie în apropiere de oraş, potrivit unei surse maliene din domeniul securităţii.

La Haga, procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) a anunţat, miercuri, că a deschis o anchetă privind presupusele crime de război comise de către "diverse grupări armate" începând din ianuarie 2012 în Mali.

Secretarul de Stat american al Apărării, Leon Panetta, a apreciat miercuri că operaţiunile din Mali nu sunt un război francez şi a cerut "un efort internaţional" care va trebui să fie confirmat de ONU.

Şefii de Stat Major din cadrul Comunităţii economice a statelor din Africa de Vest (CEDEAO) s-au renunit marţi şi miercuri la Bamako pentru a studia angajarea militară de a "elibera" nordul Mali.

Aproximativ 2.000 de militari ai forţei de intervenţie vest-africane din Mali sunt aşteptaţi să sosească până la 26 ianuarie la Bamako, după ce joi a sosit un prim contingent nigerian, potrivit unui document oficial şi anunţului făcut miercuri de către un ofiţer malian.

Miercuri seara, ministrul de Externe al Ciadului, Moussa Faki Mahamat, a anunţat pentru postul de radio RFI că ţara sa intenţionează să trimită aproximativ 2.000 de militari.