AFP: Diminuarea drepturilor opoziţiei în Senatul SUA, revoluţie sau scandal?

Ilustra adunare, dominată de aliaţii democraţi ai preşedintelui, a devenit de mai mulţi ani simbolul blocajului politic de la Washington, aflat în coabitare politică.

Democraţii controlează Casa Albă şi Senatul, iar republicanii au preluat controlul asupra Camerei Reprezentanţilor în 2011. De atunci, bilanţul legislativ al Congresului este slab, intransigenţa celor două tabere provocând crize majore cu privire la buget şi datorie.

Camera superioară a Congresului, spre deosebire de numeroase alte parlamente din lume, oferă drepturi puternice opoziţiei, pentru a favoriza compromisul. În practică, majoritatea simplă nu este suficientă niciodată pentru adoptarea unui text sau confirmarea unei nominalizări prezidenţiale, fiind necesară în mod sistematic o majoritate calificată de 60 din totalul de 100 de voturi.

Tabăra democrată are doar 55 de senatori, iar republicanii au recurs din abundenţă la puterea cunoscută sub numele de "filibuster", în special pentru a bloca nominalizări ale lui Barack Obama pentru posturi la nivel federal. Respingerea recentă a trei judecători numiţi la o importantă Curte de apel federală a fost picătura care a umplut paharul.

"În aceşti ultimi cinci ani, am asistat la o tendinţă de obstrucţionare fără precedent în Congres", a comentat Barack Obama, la Casa Albă.

"Persoanele pe care le-am nominalizat în posturi judiciare au aşteptat de aproape două ori şi jumătate mai mult timp ca Senatul să voteze, în comparaţie cu cele nominalizate de către preşedintele (George W.) Bush", a declarat el. "În numele generaţiilor viitoare, nu putem lăsa (această situaţie de blocaj) să devină normă", a adăugat şeful statului.

Modificarea adoptată luni, pe care democraţii au refuzat până în prezent să o impună, cu scopul de păstra o tradiţie care datează din 1917, scade pragul pentru confirmarea candidaţilor în posturi executive (ca miniştri sau preşedintele Băncii centrale) sau judiciare (judecători federali) la 51 de voturi în loc de 60. Pragul de 60 de voturi nu se schimbă în cazul unor nominalizări la Curtea Supremă, cea mai înaltă jurisdicţie din ţară, iar majoritatea calificată este păstrată de asemenea pentru adoptarea legilor.

- În 2005 Obama era împotrivă

Uluiţi, republicanii au denunţat la unison un scandal şi au preconizat o "otrăvire" a atmosferei.

"Vom avea şi mai multe opţiuni ultrapartizane. Fitrul care există în prezent pentru îndepărtarea acestor oameni va fi mai puţin eficient", şi-a exprimat regretul republicanul Lindsey Graham.

Însă în opinia lui Sarah Binder, o cercetătoare la Universitatea George Washington, degradarea excesivă a relaţiilor între cele două tabere este cea care a condus la spectaculoasa decizie a democraţilor. Regula cu privire la majoritatea calificată datează din 1917 şi a fost modificată abia în 1967, pentru reducerea pragului de la 67 la 60 de voturi.

"Senatul nu funcţionează. Există excepţii în care au putut să adopte legi complicate, ca reformarea imigraţiei, dar a fost doar o excepţie", a declarat ea pentru AFP. "Iar în ceea ce priveşte nominalizările, republicanii au blocat părţi întregi din sistemul judiciar federal", a adăugat Binder.

"Unii spun că acest lucru va răci relaţiile între partide. Dar, oare, aceste relaţii ar putea să fie mai reci decât sunt deja?", a declarat pentru AFP Donald Wolfensberger, un expert de la Wilson Center.

Ironia face că democraţii, înainte să obţină majoritatea în 2006, s-au opus cu forţă unei schimbări similare, pe care majoritatea republicană a încercat la vremea respectivă să o impună în circumstanţe identice.

"Dacă majoritatea alege să pună capăt (practicii) «filisbuster», dacă decide să schimbe regulile şi să pună capăt dezbaterii democratice, atunci bătălia, amărăciunea şi impasul nu vor face altceva decât să se accentueze", declara senatorul Barack Obama în 2005.