AFP: Europa plăteşte preţul eşecului integrării romilor

"Actuala dezbatere asupra romilor dovedeşte în mod clar că atât Uniunea, cât şi statele membre au eşuat în ceea ce priveşte aplicarea unei politici de integrare reuşite a acestei minorităţi etnice", cea mai mare din Europa, a declarat Mario Sepi, preşedintele Comitetului Economic şi Social European, un organism de consultare pe lângă Comisia Europeană (CE).

Ultima reuniune europeană pe tema integrării romilor, desfăşurat la Cordoba, în aprilie, în timpul preşedinţiei spaniole a Uniunii, a arătat importanţa acordată problemei: majoritatea miniştrilor europeni nu s-au prezentat la reuniune.

"Nu putem continua să ne complacem în declaraţii de principiu, în timp ce avem o problemă masivă după extinderea Uniunii", care abia descoperă "în cadrul său (existenţa unui) sfert din populaţia sa totală", între nouă şi 12 milioane de persoane, declara recent secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche.

În discuţii particulare, numeroşi oficiali europeni apreciază că România, unde se află aproximativ două milioane de romi, majoritatea săraci, şi Bulgaria (800.000), au intrat prea devreme în Uniune, fiind insuficient pregătite pentru integrare.

În contextul polemicii, cele două state ar putea fi nevoite să aştepte mai mult timp decât apreciau intrarea în spaţiul Schengen, zona europeană fără fontiere interne.

În schimb, Bruxelles-ul reproşează tuturor ţărilor europene că nu fac suficient pentru integrarea romilor, prin slaba utilizare a fondurilor Uniunii prevăzute în acest scop, iar Comisia a înfiinţat un grup de lucru pentru a studia această problemă.

În perioada 2007-2013, doar 12 din cele 27 de ţări ale Uniunii accesează bani din Fondul Social European pentru Romi.

În opinia comisarului pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding, aflată în această săptămână în centrul unei controverse dure cu Franţa, explicaţia este mai ales politică.

"Fondurile sunt disponibile, dar nu sunt utilizate pentru rezolvarea problemei. De ce? Ei, bine, în opinia mea, poate pentru că nu este un lucru prea popular în statele noastre membre să iei fonduri europene şi să le aloci comunităţii rome", care este de mai multe secole victima unor prejudecăţi, a declarat ea în faţa Parlamentului European.

Rezultatul este că, de la data extinderii, romii din Europa de Est au început să migreze către Vest, unde ţări ca Italia sau Franţa au trecut la măsuri de securitate care-i vizează, hotărând desfiinţarea taberelor considerate ilegale.

Politicienii se confruntă cu un climat tot mai ostil imigraţiei, accentuat de o criză economică de o amploare istorică, pe Vechiul Continent.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, care este dur criticat, a fost susţinut de premierul italian, Silvio Berlusconi. Dar şi alţi lideri şi-au înăsprit tonul. Premierul belgian, Yves Leterme, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii, a făcut un apel către romi joi, în cadrul unui summit al Uniunii, cerându-le "respect faţă (de dreptul la) proprietate".

Însă această comunitate începe să se mobilizeze împotriva a ceea ce consideră o campanie de "stigmatizare". "Uniunea trebuie să stabilească dacă vrem să avansăm în domeniul liberei circulaţii sau dacă vrem să creăm o Uniune Europeană a apartheidului", a declarat liderul comunităţii rome din Germania.