AFP: Îngrijorare şi incertitudine în Crimeea, după votul pentru alipirea la Rusia

La o zi după referendumul salutat de Moscova, dar calificat drept ilegal, inclusiv o farsă, aproape în totalitate de comunitatea internaţională, peninsula vizează începerea rapidă a tranziţiei spre statutul de membru cu drepturi depline al Federaţiei Ruse, fără ca nimeni să ştie exact cum şi când va avea loc acest lucru.

La 70 de ani, Anna Ivanova, o locuitoare din regiune, a votat pentru Moscova. "Da, vom deveni ruşi. Pe de o parte, este bine, dar, la vârsta mea, este greu să-mi schimb ţara. Am obiceiurile mele, rutina mea. Toate aceste schimbări mă sperie puţin, dar vom vedea", mărturiseşte bătrâna.

Liderul prorus Serghei Aksionov a asigurat în mai multe rânduri că tranziţia spre Rusia va fi simpă şi uşoară. El a prevăzut, de exemplu, introducerea începând chiar din această săptămână a rublei în provincie, urmând ca moneda ucraineană, grivna, să fie menţinută pentru încă cel puţin şase luni.

Îngrijorarea se citea însă pe feţele numeroşilor locuitori din regiune, care au format cozi la ghişeele băncilor pentru a-şi retrage economiile, în special în filialele băncilor ucrainene, pe fondul temerilor că acestea îţi vor înceta activităţile în Crimeea.

- Ucraina ar putea "închide robinetul"

Pe de altă parte, Crimeea depinde de Ucraina pentru aprovizionarea cu electricitate, gaze şi apă şi ar putea fi serios afectată dacă Kievul va decide "să închidă robinetul".

Decizia finală va reveni însă Rusiei, unde Parlamentul urmează să voteze, cel mai probabil la sfârşitul săptămânii, o lege care va permite ca teritoriul să intre în componenţa Federaţiei Ruse.

În aşteptarea deciziei de la Moscova, Crimeea va trebui să funcţioneze ca un nou stat independent. Premierul Aksionov asigură că noua entitate poate supravieţui economic, cu sprijinul Moscovei.

De asemenea, va trebui rezolvată spinoasa problemă a bazelor militare ucrainene din Crimeea, a miilor de soldaţi şi a familiilor acestora, încercuiţi de la sfârşitul lunii februarie de soldaţii ruşi şi de civili proruşi înarmaţi.

Totodată, vor trebui oferite garanţii pentru minoritatea tătară din regiune, care reprezintă aproximativ 12 la sută dintre cei două milioane de locuitori ai regiunii, mai ales că amintirea deportărilor în masă decise din ordinul lui Stalin, în 1944, este încă vie. "Sunt surprins. Credeam că alte ţări ne vor susţine, dar toată lumea ne-a abandonat", spune Setkalin, un etnic tătar în vârstă de 28 de ani.

Chiar şi cei mai aprigi susţinători ai unirii cu Rusia sunt conştienţi că drumul spre alăturarea cu Moscova nu va fi nici simplu şi nici rapid. "Viaţa nu se schimbă atât de repede", spune Valeri Medvedev, responsabil la un birou de vot la referendumul organizat duminică la Simferopol. "Vor trebui rezolvate multe probleme tehnice, politice şi economice", spune el.

La rândul său, Natalia, mamă a doi copii, spune că este "puţin îngrijorată", dar "speră într-un viitor mai bun". "Am studiat dreptul ucrainean, dar nu sunt împotrivă să învăţ ceva nou", spune ea. "Sper că lucrurile se vor aranja, într-un final", adaugă tânăra.