AFP: Irakul trebuie să aleagă între reconciliere şi război civil

Premierul Nuri al-Maliki trebuie să decidă în următoarele zile între a propune o împărţire reală a puterii cu minoritatea sunnită sau să continue politica de marginalizare şi reprimare.

"Următoarele zile vor determina soarta Irakului", apreciază Ihsan al-Shammari, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bagdad.

"Ţara se găseşte la răscruce de drumuri: o reconciliere sub forma unui stat democratic sau o prăbuşire în haos şi război civil", explică el.

În opinia sa, fie va exista "un Irak democratic în care fiecare va fi egal", fie "ne vom îndrepta către prăpastie".

Nemulţumirea creşte de ani buni printre sunniţi, care se simt excluşi din sfera puterii şi stigmatizaţi de forţele de securitate, care recurg adesea la metode brutale.

Începând din decembrie 2012, această nemulţumire se exprimă mai ales în taberele înfiinţate de protestatari în mai multe regiuni majoritar sunnite. Astfel, decizia luată de Maliki pe 30 decembrie de a desfiinţa tabăra situată în apropiere de Ramadi a tensionat şi mai mult situaţia.

Combatanţi sunniţi ai grupării Statului Islamic în Irak şi în Levant (SIIL, afiliat la Al-Qaida) au preluat controlul asupra Fallujah şi unei părţi din Ramadi, la 60 şi la 100 de kilometri vest de capitală.

Autorităţile au anunţat că vor efectua un asalt, cu scopul de prelua Fallujah, ceea ce aduce aminte de două bătălii pe care forţele americane le-au dus în 2004 împotriva insurgenţilor pe străzile acestui oraş, cu preţul unor pierderi imense.

"Celulele Al-Qaida cele mai active şi cele mai importante sunt acum aproape de Bagdad, din cauza unei erori de judecată a Guvernului, care este în curs de a duce Irakul către necunoscut", apreciază Issam al-Faili, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Mustansiriyah din Bagdad.

De-acum, ţara riscă să se confrunte cu "o intensificare a crizelor, iar diviziunile sociale pot deveni mai profunde şi mai periculoase", avertizează el.

- "Tsunamiul SIIL"

Confruntat cu "crize politice continue", Guvernul nu a văzut "tsunamiul care sosea, tsunamiul SIIL", afirmă expertul.

Autorităţile irakiene atribuie grupării SIIL violenţele recente de la Anbar, chiar dacă membrii triburilor care se opun Guvernului au fost de asemenea implicaţi în lupte.

După invazia americană din 2003, susţinătorii reţelei Al-Qaida în Irak au suferit eşecuri grave începând de la sfârşitul lui 2006.

Însă, cu ajutorul SIIL, reţeaua a reuşit o revenire spectaculoasă în ţară, sprijinindu-se pe legăturile sale cu Siria, unde gruparea a devenit un actor major al conflictului.

"SIIL a reuşit să profite de reţelele sale şi de capacităţile sale în Irak pentru a avea o prezenţă puternică în Siria, şi a utilizat prezenţa sa în Siria pentru a-şi consolida poziţiile în Irak", explica duminică Daniel Byman, un expert de la Brookings Institution's Saban Center for Middle East Policy.

Irakul a fost deja afectat de un conflict interconfesional sângeros, în 2008, când forţele americane, încă prezente în această ţară, au reuşit să mobilizeze triburile sunnite împotriva Al-Qaida.

În opinia experţilor, Guvernul Maliki trebuie să recurgă la aceeaşi tactică pentru a preveni scufundarea Irakului.

Minoritatea sunnită, care a dominat ţara până la invazia americană, în 2003, a resimţit un sentiment de înlăturare, care, în anii următori, a fost unul dintre principalii factori ai insurecţiei.

De asemenea, el a alimentat nemulţumirea care a readus violenţele din 2013 la nivelul celor din 2008.

În opinia lui Shammari, trebuie de-acum ca "autorităţile să se concentreze asupra sunniţilor moderaţi pentru a-i atrage la guvernare" şi să le ofere un rol major la nivel federal.

"Sunniţii sunt cei care vor determina soarta Irakului", insistă el.