AFP: Lupta anticorupţie, în centrul dezbaterii privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Franţa, Germania şi Olanda vor să condiţioneze aderarea la Schengen de progresele "ireversibile" în combaterea corupţiei, o noţiune care va trebui definită mai precis în cazul în care se va reţine această condiţie.

Graţie "mecanismului de cooperare şi verificare" (MCV), Bruxelles-ul a fixat deja mai multe obiective acestor ţări şi efectuează evaluări periodice din 2007.

Potrivit organizaţiilor neguvernamentale, judecătorilor şi diplomaţilor, această supraveghere a condus la ameliorări semnificative chiar dacă sunt necesare alte progrese.

În Bulgaria, numărul persoanelor inculpate pentru fapte de corupţie la nivel înalt a crescut, în timp ce în România, Parchetul anticorupţie funcţionează "în mod convingător", potrivit Bruxelles-ului. Ameninţată de către parlamentari, agenţia română care urmăreşte îmbogăţirea ilicită a aleşilor şi a funcţionarilor a fost salvată graţie MCV şi susţinerii preşedintelui Traian Băsescu, apreciază analiştii.

Apărător fervent al MCV, Cristian Ghinea, directorul Centrului român pentru politici europene se teme totuşi că o legătură între această supraveghere şi intrarea în Schengen va fi "contraproductivă".

"Aderarea la Schengen este un obiectiv pe termen scurt pentru România. Într-un mod sau altul, în acest an, anul viitor sau în maxim doi ani, vom fi în Schengen. Dar reformarea completă a sistemului judiciar este un obiectiv pe termen lung", care va necesita menţinerea supravegherii europene pe o perioadă mai lungă, subliniază el.

Ori, potrivit lui, există riscul ca făcându-se legătura între cele două dosare, odată ce intrarea în Schengen va fi efectivă, monitorizarea Bruxelles-ului să fie ridicată prematur.

El încurajează deci Bucureştiul, ca şi Sofia, să pledeze pentru menţinerea MCV atât timp cât va fi necesar.