AFP: Maghiarii din Serbia şi România aşteaptă şi câteva luni pentru a obţine cetăţenie ungară

Consulatul Ungariei la Subotica (200 de kilometri nord de Belgrad) nu se goleşte deloc. Laszlo Keneyeres, în vârstă de 30 de ani, tocmai a aflat că nu va putea să îşi depună cerere decât la 7 noiembrie, candidaţii fiind foarte numeroşi, dar acest lucru nu îl demoralizează.

"Am întreprins acest demers mai ales din motive sentimentale. Până la urmă sunt maghiar, dar nu intenţionez să părăsesc Serbia", mărturiseşte el pentru AFP.

Laszlo este unul dintre cei 2.200 de maghiari din Voivodina, o comunitate de 300.000 de persoane, care au cerut naţionalitate ungară, aşa cum permite legea recentă adoptată de Budapesta.

Acest "paşaport (ungar) va reprezenta supapa de securitate dacă voi fi nevoit să plec în fugă din doverse motive", a precizat tânărul, făcând aluzie la dezmembrarea sângeroasă a fostei Iugoslavii la începutul anilor '90.

"Am văzut toate steagurile în fosta Iugoslavie, cu toate aceste războaie. Nu este rău să ai un paşaport suplimentar. Este o garanţie că poţi pleca", a apreciat Ladislav Milici, în vârstă de 56 de ani, care tocmai şi-a depus cererea.

Ca şi alţii, Laszlo Keneyeres avansează ca principal motiv ataşamentul faţă de rădăcinile sale ungare, după un bunic de care se simţea deosebit de apropiat.

Consulatul din Subotica este "al doilea din lume după numărul de cereri depuse", a declarat pentru AFP Balint Pastor, responsabil de Alianţa Maghiarilor din Voivodina (SVM) şi deputat în Parlamentul sârb.

Primul ar fi cel din Miercurea Ciuc, din România, "unde programul de întâlniri este complet până la începutul lui 2012. Există un interes foarte puternic", confirmă o sursă de la consulatul ungar, fără a oferi însă cifre.

Şi aici, motivele invocate sunt de ordin emoţional.

Mai mulţi maghiari din România au explicat pentru AFP că vor să obţină naţionalitate ungară din ataşament faţă de cultura de origine şi Ungaria, şi "nu pentru a schimba frontierele sau pentru a merge să trăiască în această ţară".

"Este simbolic. Vrem să trăim aici (în România), dar sunt ataşamente culturale faţă de Ungaria", precizează reprezentantul local al Partidului minorităţii ungare (UDMR), Hajdu Gabor.

Acest paşaport ungar se dovedeşte totodată preţios pentru câteva sute de români de origine ungară, deoarece facilitează intrarea pe piaţa muncii ţărilor UE care le impun încă restricţii românilor şi bulgarilor.

Un birou de recrutare cu sediul în Olanda, Exotic Green, intenţionează să recruteze culegători de fructe români graţie dublei lor cetăţenii.

Minoritatea maghiară din România este de 1,4 milioane de persoane dintr-o populaţie de 21,5 milioane de locuitori.

În aceste regiuni din Balcani şi Europa Centrală, numeroase teritorii au cunoscut mai multe schimbări de frontiere, iar unele persoane îşi amintesc în continuare de un bunic născut ungar, în timpul imperiului Austro-Ungar.

În urma Tratatului de la Trianon, în iunie 1920, Ungaria a rămas fără două treimi din teritoriu, aceste zone situându-se în prezent în Serbia sau Slovacia, de exemplu.

Legea ungară privind dubla naţionalitate a fost acceptată fără dificultate de Serbia şi România, dar a generat fricţiuni serioase cu Slovacia, unde unele persoane consideră că aceasta reprezintă o ameninţare pentru coeziunea naţională.

Minoritatea ungară reprezintă aproape 10 la sută din populaţia slovacă.