AFP: Minorităţile maghiare din estul Europei nu sunt tentate de precedentul Kosovo

După declararea independenţei unilaterale de către Priştina la jumătatea lunii februarie, Ungaria s-a temut că furia naţionaliştilor sârbi s-ar putea îndrepta împotriva maghiarilor stabiliţi în Voivodina, o provincie deja cu o autonomie largă din nordul Serbiei.

Cei 300.000 de maghiari din Voivodina, cea mai importantă minoritate din provincia cu două milioane de locuitori, consideră independenţa Kosovo drept un precedent, subliniind însă că nu au nutrit niciodată ambiţii separatiste.

"Această reţetă din Kosovo nu poate fi aplicată în nici un alt loc din Europa deoarece acesta este un caz unic din numeroase motive", a declarat liderul celui mai mare partid maghiar din Voivodina, Istvan Pazstor.

În schimb, el cere autonomie pentru oraşele unde populaţia maghiară este majoritară, în special în domeniul finanţelor, culturii şi educaţiei, precum şi dreptul de vorbi limba maghiară în aceste comunităţi.

În România, reprezentanţii comunităţii maghiarilor care numără 1,4 milioane de locuitori, adică şapte la sută din populaţia ţării, apreciază că "statele europene au fost cele care au creat un precedent". "De acum nu-şi mai pot declina responsabilitatea atunci când va veni vorba de alte probleme etnice nerezolvate", a apreciat preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR, membră a coaliţiei de guvernământ), Bela Marko.

"Trebuie însă făcută diferenţa între ideea de autonomie, susţinută de UDMR, şi independenţă, soluţia adoptată în cazul Kosovo. În timp ce vorbim de autonomie, nu aducem în discuţie integritatea teritorială a ţării", a precizat acesta.

O altă asociaţie a maghiarilor, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), profită însă de precedentul Kosovo pentru a cere autonomia regiunii lor, situată în centrul României. "Dacă UE şi Statele Unite recunosc independenţa Kosovo, trebuie să sprijine, de asemenea, autonomia regiunii secuieşti", a declarat preşedintele consiliului, Benedek Barna.

Magiarii, bine integraţi în societatea românească, subliniază că autonomia nu are nici o legătură cu separatismul, dar acest statut le-ar permite să utilizeze limba fără discriminare în administraţie, tribunale, şcoli sau spitale.

În Slovacia, circa zece procente din populaţie, mai exact 560.000 de persoane, aparţin minorităţii maghiare, reprezentată de Partidul Coaliţiei Ungare (SMK), membru al fostei coaliţii guvernamentale de centru-dreapta. "Kosovo nu reprezintă un precedent pentru Slovacia", a delarat Zoltan Bara, secretar internaţional al partidului.

SMK respinge ideea separatismului, dar vrea ca deciziile de natură financiară care privesc educaţia şi cultura să fie adoptate la nivel local. În consecinţă, minoritatea ungară cere desemnarea unui episcop ungar, vorbitor de limbă maghiară.

Formaţiunea deplânge, de asemenea, numirea unui politician naţionalist la Ministerul Educaţiei, toponimele ungare fiind scoase din manualele şcolare din Slovacia. Bugetul alocat culturii ungare rămâne neschimbat de şase ani, deşi fondurile Ministerului Culturii s-au dublat în această perioadă, regretă SMK.

În Ungaria, Guvernul rămâne prudent, dispus să recunoască independenţa Kosovo, dar depunând eforturi pentru menţinerea de bune relaţii cu Belgradul.

Istoricul ungar Eszter Babarczy a declarat că "pe plan emoţional, rănile consecutive ale Tratatului de la Trianon, semnat în 1918 şi în baza căruia Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul său, sunt în continuare prezente şi reprezintă o forţă mobilizatoare utilizată de anumite grupări extremiste". "În lumea politică însă, nu există nici o dorinţă de revanşă", a subliniat ea.