AFP: Mişcarea de protest din Bulgaria se intensifică

Aproximativ 2.000 de manifestanţi au blocat marţi după-amiaza 30 de deputaţi şi trei miniştri în clădirea Parlamentului, întruniţi pentru o actualizare a bugetului.

O primă încercare de a-i evacua pe politicieni cu ajutorul unui autocar al poliţiei a eşuat, provocând confruntări care s-au soldat cu aproximativ 20 de răniţi, inclusiv trei poliţişti.

Persoanele blocate în Parlament au putut să părăsească clădirea abia miercuri dimineaţa, iar reuniunea deputaţilor, prevăzută pentru miercuri, a fost anulată. "Căutarea unor soluţii democratice devine din ce în ce mai dificilă", a declarat preşedintele Parlamentului, socialistul Mihail Mikov.

"Alegerile anticipate vor consolida status quo-ul Parlamentului", a afirmat liderul socialiştilor bulgari, Serghei Stanişev, respingând cererile manifestanţilor care, începând din 14 iunie, denunţă oligarhia şi cer demisia Guvernului condus de Plamen Oreşarski.

Serghei Stanişev l-a acuzat de organizarea "provocărilor" de marţi seara pe fostul premier conservator Boiko Borissov, care a demisionat în februarie sub presiunea protestelor antiguvernamentale. Potrivit liderului socialist, Boiko Borisov speră că după noile alegeri acesta îşi va recăpăta puterea, alături de partidul GERB.

Totuşi, unii socialişti consideră că "trebuie de organizat noi alegeri pentru a permite o dezbatere" privind viitorul ţării, a declarat deputatul socialist european şi fostul ministru de Externe, Ivailo Kalfin, pe pagina sa de Facebook. El a afirmat pentru postul de televiziune bTV, că doreşte organizarea alegerilor anticipate în mai 2014, în acelaşi timp cu cele europene.

La cererea manifestanţilor, două sindicate principale, KNSB şi Podkrepa, s-au alăturat ideii de a organiza alegeri anticipate.

Partidul conservator GERB a câştigat alegerile anticipate din 12 mai, dar nu a avut majoritatea necesară pentru a guverna. Pe 29 mai, Parlamentul bulgar, cu voturile deputaţilor socialişti şi cu cele ale partidului etnicilor turci Miscarea pentru Drepturi si Libertati (MDL), au acordat votul de învestitură pentru Guvernul lui Plamen Oreşarski.

Al doilea val de proteste, după cele din februarie, a izbucnit pe 14 iunie, după numirea la conducerea Agenţiei de Securitate Naţionala (DANS), a controversatului parlamentar Delian Peevski, un magnat media.

"Oamenii protestează împotriva modelului de conducere, un amestec de economie, criminalitate şi politică". Acest amestec apărut în urma prăbuşirii "regimului totalitar (în 1989) îşi găseşte expresia în toate partidele" din Parlament, a declarat pentru AFP politologul Ţvetozar Tomov. "Ieşirea (din această situţie) pare neclară. Alegerile anticipate par inevitabile, la toamnă, dacă tensiunea va continua să crească, sau la primăvară", a adăugat el. "În timpul anilor ne aşteaptă o agonie, până când acest model nu va fi transformat".

Potrivit lui Ţvetozar Tomov, "este nevoie de timp" pentru modificarea Codului electoral cu scopul de a facilita partidelor mici intrarea în Parlament şi pentru a permite formarea unei noi forţe politice, care i-ar reprezenta pe protestatari, dintre care mulţi sunt reprezentanţi ai claselor mijlocii, proveniţi din medii sociale uneori foarte diferite, de la extrema stângă a societăţii civile.

Manifestanţii contează pe sprijinul europenilor. Comisarul european însărcinat cu Justiţia, Viviane Reding, care marţi s-a întâlnit cu cetăţenii bulgari la Sofia, a primit de la protestatari banderole pe care scria "Salvaţi-ne!". "Oligarhia şi democraţia sunt inamici de moarte", a subliniat Reding, evocând de asemenea importanţa libertăţii presei.

Comisia Europeană "a urmărit cu nelinişte enenimentele din care au avut loc noaptea trecută la Sofia" şi le-a cerut "tuturor părţilor, să facă dovadă de reţinere", a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Olivier Bailly.