AFP: Retragerea SUA din Afganistan, complicată de îndoielile cu privire la Guvern şi armată

Relaţiile între Kabul şi Washington par la cel mai scăzut nivel, alimentate de neînţelegeri şi dezamăgiri reciproce, departe de idila efervescentă de la începutul anilor 2000 dintre preşedintele Hamid Karzai şi Casa Albă, principalul creditor şi protector al său, care l-a adus la putere.

Ultimele două alegeri afgane, cele prezidenţiale din 2009 şi cele legislative din 2010, au fost umbrite de fraude, în timp ce ar fi trebuit să consacre consolidarea democraţiei ţării.

Iar strategia ofensivă a preşedintelui american Barack Obama, anunţată imediat după alegerea sa şi marcată de trimiterea a peste 30.000 de militari suplimentari, nu a împiedicat violenţele şi rebelii talibani să câştige teren.

Karzai nu a fost reţinut în discursul său antiamerican sau antioccidental în ultimii ani, denunţând în special victimele civile ale NATO. Potrivit ONU, luna mai 2011 a fost cea mai sângeroasă pentru civili din 2007.

La un deceniu de progrese foarte fragile, occidentalilor le mai rămân în principiu trei ani şi jumătate până la retragerea totală, prevăzută pentru sfârşitul lui 2014, pentru a încheia formarea forţelor de securitate şi a unei administraţii afgane capabile să asigure securitatea ţării şi să servească întreaga ţară.

"În majoritatea cazurilor, strategiile de combatere a insurgenţei au reuşit atunci când ţara respectivă a cedat presiunii externe, a strâns din dinţi şi s-a reformat", apreciază Stephen Biddle, analist la Council on Foreign Relations, un centru de studii cu sediul la Washington.

"Acesta poate fi cazul lui Karzai", al cărui mandat se va încheia în 2014, adaugă el, admiţând: "Poate am făcut lucrurile prea dificile pentru el atunci când nu era necesar". Cu atât mai mult cu cât tensiunile nu se calmează între Kabul şi Washington, care furnizează aproximativ 100.000 dintre cele 140.000 de forţe internaţionale mobilizate în ţară.

Cu câteva săptămâni de la începutul tranziţiei privind securitatea, care urmează să se încheie în 2014, ambasadorul american la Kabul, Karl Eikenberry, l-a atacat public, duminică, pe Karzai, considerând că acesta din urmă a făcut declaraţii "jignitoare şi neadecvate", luna trecută, când a afirmat că trupele americane riscă să se transforme în "forţă de ocupaţie" în cazul în care continuă să ucidă civili.

"Când suntem calificaţi drept forţe de ocupaţie şi chiar mai rău, începem să ne pierdem motivaţia de a ne continua misiunea", a subliniat Eikenberry, care va fi în scurt timp înlocuit cu Ryan Crocker, fost ambasador în Irak.

"Sosirea lui Crocker este o ocazie de a reseta contoarele şi de a găsi o nouă modalitate de a avansa", apreciază Jeffrey Dressler, analist la institutul de studii de război, cu sediul în Statele Unite.

Dar oficialii americani recunosc că drumul va fi lung pentru o tranziţie reuşită în Afganistan. Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a cerut deja Kabulului să îşi "dubleze eforturile".

Guvernul afgan s-a declarat încrezător, apreciind că armata sa este capabilă să "umple vidul" care va fi lăsat după plecarea occidentalilor.

Experţii în dosarul afgan sunt mai sceptici, subliniind în special slăbiciunile (corupţia, lipsa de antrenament, dezechilibrele etnice, infiltrarea rebelilor) care subminează armata şi poliţia afgane, ce au în prezent 300.000 de membri.

"Termenul de 2014 este nerealist, deoarece armata afgană nu va fi capabilă să facă faţă unei insurecţii care se accentuează", apreciază profesorul universitar Gilles Dorronsoro într-un articol publicat în această lună de Fundaţia Carnegie.