AFP: Romii de la Costeşti cer Franţei să nu îi trateze pe toţi ca pe nişte delincvenţi - GALERIE FOTO

Rege autoproclamat al romilor din România, Florin Cioabă este unul din invitaţii de marcă ai acestei reuniuni foarte colorate organizate pentru cel de-al 40-lea an consecutiv, într-o vale plină de verdeaţă.

În acest an, atmosfera, având în centru slujbele de la biserica din Costeşti, grătarele şi cântecele tradiţionale, a fost marcată şi de subiectul expulzărilor a sute de romi şi al desfiinţării taberelor ilegale de către Guvernul francez.

"E păcat. Cu atât mai mult cu cât Franţa, o ţară democratică, ce a pus bazele Uniunii Europene, este cea care vorbeşte de drepturile omului, deşi chiar ea le încalcă", a declarat Cioabă pentru AFP.

"Când o persoană de etnie romă comite o infracţiune, nu se vorbeşte niciodată de individ, se generalizează", susţine el.

Acest regret este împărtăşit de romii veniţi la Costeşti, cu autoturisme marca Dacia sau Mercedes, mai luxoase.

Îmbrăcată într-o rochie roşie, Florina, în vârstă de 37 de ani, povesteşte cum a trăit până anul trecut, cu intermitenţe, într-o baracă improvizată din apropiere de Paris.

Ea şi soţul său trăiau din cerşit şi din colectarea de fier vechi. Apoi a acceptat un ajutor de întoarcere de 300 de euro.

"Francezii sunt persoane foarte bune. Ei ne-au ajutat, ne-au dat haine, mâncare", spune femeia.

Dar ea îşi exprimă şi dorinţa ca autorităţile să facă diferenţa între romii care comit infracţiuni şi ceilalţi.

Parisul şi-a înăsprit la sfârşitul lunii iulie politica faţă de această minoritate, invocând o intensificare a fenomenului delincvenţei.

"Cei care comit delicte trebuie pedepsiţi, nu toată lumea. Trebuie încarceraţi, pe viaţă dacă se poate. Cum poţi să nu ai frică de Dumnezeu, omorând şi furând?", spune ea.

"Ei (francezii, n.red.) ne pun pe toţi în aceeaşi oală", adaugă o tânără, Mura.

Puţin mai departe, Angela, o româncă de etnie romă în vârstă de 56 de ani, vinde haine la mâna a doua în timpul pelerinajului.

"Nu înţeleg de ce romii sunt văzuţi aşa în Franţa. Eu lucrez de dimineaţa până seara în pieţe şi la festivaluri. Este o muncă foarte grea", afirmă ea.

Unii nu ascund faptul că vor să se întoarcă în Franţa pentru a scăpa de sărăcia din România, ţară confruntată cu una din cele mai severe crize economice din Uniunea Europeană, potrivit AFP.

Ei speră şi într-un viitor mai bun în România.

"Vreau ca fiul meu (în vârstă de trei ani) să aibă parte de o educaţie şi să fie privit ca o persoană", fără a fi discriminat, aşa cum se întâmplă cu o parte a romilor, spune Liuba, în vârstă de 21 de ani, o tânără cu părul blond şi cu ochii albaştri. Ea a beneficiat de un program numit "a doua şansă", care permite romilor care au abandonat şcoala să îşi reia studiile în România.

"Sper că ceea ce se întâmplă în Franţa să nu fie o scânteie care să se propage şi în restul Europei, în Spania şi în Italia, unde romii s-au integrat bine şi lucrează", spune Alecu Ionel, preşedintele Alianţei pentru Unitatea Romilor.