AFP: Romii şi bulgarii din Plovdiv sunt în conflict, dar ambele tabere cer dreptate

La est de Plovdiv, cel de al doilea cel mai important oraş din ţară, cu 340.000 de locuitori, se află ghetoul Stolipinovo, în care trăiesc peste 40.000 de romi şi turci.

"Suntem în proporţie de 90 la sută şomeri. Iar şcoala din cartierul nostru există degeaba: copiii noştri nu îşi vor găsi nici ei de lucru", a declarat Mihail Anghelov, un rom în vârstă de 55 de ani.

La Stolipinovo, mizeria este flagrantă, prezentă inclusiv pe străzile pe care trec căruţe trase de cai, dar şi oi, în jurul cărora se joacă numeroşi copii murdari din acest cartier de imobile construite în timpul perioadei comuniste, lângă care au fost construite cocioabe mai recente.

Ghetoul se află în alertă de la 24 septembrie, când la Katuniţa, un sat vecin, a avut loc presupusa asasinare al unui tânăr bulgar de către părinţii unui potentat rom din regiune, Kiril Raşkov, supranumit "ţarul Kiro". Acesta a fost arestat, între timp, de către poliţie, pentru că a proferat ameninţări cu moartea la adresa unui membru al familiei victimei.

Suporterii a două cluburi de fotbal din Plovdiv au incendiat trei case aparţinând lui Raşkov, iar drama a declanşat manifestaţii zilnice împotriva romilor în toată ţara.

"De ce trebuie să răspundem noi pentru faptele lui Kiril Raşkov, care se poartă cu noi la fel cum se poartă şi cu bulgarii din sat?", a declarat Gheorghi, de origine romă, un lucrător în construcţii care a muncit pentru liderul rom şi care afirmă că a fost insultat şi gonit fără să fie plătit.

"Din cauza lui Raşkov, unele dintre femeile noastre care mătură străzile în oraş au fost ameninţate de trecători. Rarele familii care au preferat şcoala din oraş celei din ghetou nu şi-au lăsat copiii să se ducă acolo de o săptămână, de teamă să nu li se întâmple ceva rău", a declarat Djamiset Djafer, candidat la alegerile municipale din 23 octombrie.

Cunoscut pentru producţie ilegală de alcool în anii '90, Kiril Raşkov ar conduce, de asemenea, o reţea de hoţi de buzunare, cerşetori şi prostituate în străinătate. În Bulgaria, el a fost condamnat doar la plata unei amenzi pentru insultă, în cei 22 de ani care au trecut de la prăbuşirea regimului comunist.

Niciun rom nu a îndrăznit să se hazardeze duminică până în centrul oraşului Plovdiv, în timp ce câteva mii de tineri bulgari agitau drapelul naţional şi manifestau pentru a cere ca legea să se aplice şi noilor îmbogăţiţi, indiferent de etnie.

Manifestanţii au cerut, totodată, "ca cerşetoria să fie eliminată", ca "imobilele ilegale să fie dărâmate", ca părinţii ai căror copii nu merg la şcoală să nu mai primească ajutoare sociale şi ca furtul de traverse de cale ferată, panouri şi capace de canal în vederea valorificării, toate activităţi atribuite romilor, "să fie considerate acte teroriste".

Mai mulţi analişti subliniază că un sentiment de nemulţumire faţă de ineficienţa justiţiei, aspru criticată de Uniunea Europeană (UE), străbate pe sub tensiunile etnice, intensificate uneori de partide naţionaliste, în special de Ataka, partid care deţine 16 mandate de deputat.

"Părinţii noştri, care au trăit tranziţia post-comunistă, sunt prea dezamăgiţi pentru a acţiona. Este rândul tinerilor să ceară ca statul să îşi asume responsabilităţile", declara o manifestantă, Bogomila Ganeva, în vârstă de 30 de ani.

"Revolta este socială, nu etnică. Problema se situează între sărăcia nedreaptă şi bogăţia inexplicată", apreciază Antonina Jeliazkova, preşedinte al Centrului de Studii ale Minorităţilor de la Sofia.

"Tinerii care protestează nu vor să emigreze, ci să oblige autorităţile să facă ordine", este de părere politologul Aleksandăr Marinov. "Aceşti tineri îşi exprimă furia împotriva sărăciei şi inegalităţilor şi lansează un apel disperat să se facă dreptate împotriva unei mici pături sociale de (persoane) de neatins".