AFP: Spaţiul Schengen, ameninţat de tentaţiile populiste

Comisarul însărcinat cu Securitatea şi Imigraţia, Cecilia Malmstrom, refuză să creadă în sfârşitul acestui spaţiu fără frontiere, pentru aproximativ 400 de milioane de locuitori din 25 de ţări, din cauza tensiunilor franco-italiene pe tema imigranţilor tunisieni.

"Ar fi periculos, pentru că Schengen este unul dintre fundamentele libertăţii de mişcare în Uniunea Europeană", a precizat ea.

"Dacă Schengen cade, atunci ne putem întreba la ce serveşte Uniunea Europeană", scrie şi cotidianul spaniol El Pais.

Cecilia Malmostrom a relevat că guvernele europene sunt singurele răspunzătoare pentru politicile în materie de securitate. Însă ele se află, toate, sub presiunea mişcărilor populiste şi xenofobe, asociate la putere, cum este cazul Ligii Nordului în Italia, sau au devenit adevărate forţe politice, cum este cazul Frontului Naţional, în Franţa.

Aceste partide resping imigranţii şi dictează politicile de securitate ale guvernelor.

Spaţiul Schengen se află într-o criză incipentă de un an, iar exodul celor aproximativ 25.000 de tunisieni către coastele de sud ale Italiei îi creează dificultăţi.

Guvernul lui Silvio Berlusconi a cerut, mai întâi, partenerilor săi, să îl ajute să suporte această povară. El s-a îndreptat către Franţa, destinaţia recunoscută de marea majoritate a acestor imigranţi. Însă Parisul a refuzat, iar Comisia Europeană (CE) a mărturisit că nu poate să constrângă Guvernele să se arate solidare.

Roma a ocolit problema, eliberând titluri de şedere temporară şi documente de identitate, pentru a le permite tunisienilor să "treacă" în Franţa.

Dar această iniţiativă îi deranjează pe partenerii săi. În opinia lui Melchior Wathelet, secretar de stat belgian pentru Politica de Imigraţie şi Azil, "Italia a trişat regulile europene".

"Suntem, deci, constrânşi să reinstalăm un anumit număr de (posturi) de control", a subliniat el. Franţa a procedat la fel, iar Austria intenţionează să facă acelaşi lucru.

Exasperarea lui Melchior Wathelet este împărtăşită. Roberto "Maroni utilizează imigranţii tunisieni în scopuri electorale, pentru patidul său, Liga Nordului, pentru că el a înţeles că are mult de câştigat", a declarat un diplomat, la Bruxelles.

Guvernul francez, preocupat de creşterea puterii extremei drepte, a reacţionat prompt. Un summit, la 26 aprilie, la Roma, urmează să încerce să aplaneze contenciosul dintre cele două ţări.

Dar spaţiul Schengen este cel care va avea de suferit de pe urma acestei crize. Parisul şi Berlinul au blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar termenele pentru integrarea de noi membri vor fi extinse, a recunoscut Comisia.

Franţa şi Germania au sugerat, în plus, posibilitatea de a modifica temporar frontierele externe ale Uniunii, în cazul în care unul dintre membri nu va fi în măsură să le controleze.

"În (spaţiul) Schengen există probleme, mai ales cea a frontierelor externe", a recunoscut Malmstrom. "Trebuie să discutăm despre ele, dar fără a pune în discuţie întregul sistem", a avertizat ea.

Comisarul este conştient de dificultăţi. "Noi vedem în mod clar că acţiunea anumitor curente politice afectează dezbaterea", a declarat ea. Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional, cere ieşirea din Schengen.

"Din nefericire, când ne confruntăm cu o criză, replierea identitară, replierea asupra sa, este, adesea, reflexul cel mai uşor", subliniază Melchior Wathelet.