Agenţi din România, implicaţi în arestarea lui Viktor Bout în Thailanda

Agenţii Departamentului Antidrog (DEA) s-au prezentat drept lideri ai mişcării de gherilă columbiene FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), căreia Viktor Bout le vinde armament de mult timp.

Bout, căutat de forţele de poliţie din mai multe ţări, pentru încălcarea embargourilor ONU, a venit la Bangkok pentru a finaliza o tranzacţie, fiind reţinut de autorităţi într-un hotel de lux din capitala thailandeză.

Procurorul federal din New York a anunţat că Washingtonul va solicita extrădarea lui Viktor Bout, pus sub acuzare împreună cu unul dintre asociaţii săi, Andrew Smulian, pentru "conspiraţie în vederea acordării de sprijin material pentru o organizaţie teroristă". FARC se află în lista americană a organizaţiilor teroriste începând din 1997.

Conform rechizitoriului, cei doi, care riscă pedepse de câte 15 ani de închisoare, au acceptat să le vândă falşilor reprezentanţi ai FARC circa 100 de rachete sol-aer şi lansatoare de rachete, pe care Bout propusese să le paraşuteze în Columbia. Preţul de livrare a fost stabilit la 5 milioane de dolari.

"Uitându-ne la acest individ şi la cantitatea de mizerie şi haosul pe care l-a provocat în lume, arestarea este cu adevărat importantă", a declarat un responsabil DEA, sub acoperirea anonimatului.

Un oficial din forţele de ordine ruse a anunţat, joi, că şi Moscova ar putea cere extrădarea lui Bout, care face obiectul mai multor anchete penale în Rusia.

Pe numele lui Viktor Bout a fost emis şi un mandat de arestare internaţional difuzat de Interpol în numele mai multor forţe de poliţie din lume, el fiind bănuit că a încălcat embargouri ONU instituite împotriva mai multor ţări. El este acuzat că i-a livrat armament liderului liberian Charles Taylor, rebelilor din Congo, precum şi talibanilor şi reţelei al-Qaida până înainte de 11 septembrie.

Complicele traficantului de arme Viktor Bout s-a întâlnit în România cu colaboratori ai Agenţiei americane pentru combaterea traficului de droguri (DEA), care s-au prezentat drept reprezentanţi ai mişcării de gherilă columbiene FARC, interesaţi să cumpere armament.

În timpul unor întâlniri în România, Smulian le-a spus celor doi agenţi că Bout poate livra imediat 100 de rachete şi poate oferi şi elicoptere şi lansatoare de rachete. În cursul uneia dintre întâlnirile cu agenţii, Smulian i-a oferit unuia dintre aceştia un memory-stick care conţinea un articol despre Bout şi documente care includeau fotografii şi specificaţii tehnice ale rachetelor şi lansatoarelor.

Între întâlniri, Smulian a discutat cu Bout, folosind un telefon oferit de unul dintre agenţii DEA, şi a stabilit suma de 5 milioane de dolari pentru tranzacţie. Conform Departamentului american al Justiţiei, conversaţiile au fost interceptate legal de autorităţi străine, iar în urma discuţiilor dintre Smulian şi Bout, acesta din urmă a vorbit la telefon şi cu unul dintre agenţii sub acoperire, stabilind întâlnirea din 6 martie de la Bangkok.

"Viktor Bout şi Andrew Smulian au acceptat să înarmeze terorişti cu arme puternice, care au alimentat unele dintre cele mai violente conflicte din istoria recentă", a declarat procurorul Michael J. Garcia, care a mulţumit pentru cooperare atât Poliţiei române de frontieră, cât şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Licenţiat al Institutului de Limbi Străine al Armatei sovietice, fost ofiţer al forţelor aeriene sovietice născut în Tadjikistan, Viktor Bout, care vorbeşte şase limbi, s-a ocupat, după destrămarea URSS, de transporturi aeriene în Africa, vânzări de arme şi trafic cu diamante.

El a beneficiat de contacte în Ucraina, unde autorităţile îl bănuiesc că a vândut ilegal o parte din importantele arsenale aflate în posesia Kievului după dispariţia Uniunii Sovietice.

Mai multe rapoarte de anchetă ONU l-au prezentat pe Viktor Bout drept un pionier al mondializării mafiote şi al unui trafic fără frontiere, iar viaţa sa a inspirat personajul jucat de actorul american Nicolas Cage în filmul Lord of War.