Agresivitatea rusă ar putea declanşa un conflict sângeros, avertizează liderul tătarilor din Crimeea

Mustafa Djemilev, în vârstă de 70 de ani, născut în Crimeea, avea doar un an când familia sa a fost deportată, la fel ca alte zeci de mii în Uzbekistan, la ordinul lui Stalin, relatează AFP.

El şi-a consacrat viaţa luptei pentru dreptul tătarilor de a trăi pe pământul lor de origine şi a petrecut circa 50 de ani în lagăre pentru activităţile sale "antisovietice".

"Comportamentul ruşilor în prezent este inadecvat. Revenim la epoca sovietică. Nu este chiar stalinism, dar este departe de ce s-a obţinut prin perestroika", explică el într-un interviu pentru AFP, într-o cafenea uzbecă din Kiev.

Patria nu este de vânzare

El a avut o lungă întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin înaintea referendumului controversat din 16 martie, care a condus la alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, pe care tătarii, care reprezintă aproximativ 12 la sută din populaţia Crimeei, l-au boicotat în mare parte.

"Mi-a promis că Rusia va face pentru tătari mai mult decât a făcut Ucraina în 23 de ani de independenţă", povesteşte el. "Am impresia că voia cel puţin neutralitate din partea noastră".

Au urmat mai multe gesturi, între care un decret prezidenţial privind reabilitarea tătarilor "pentru a ne demonstra că puterea rusă este bună şi pentru a ne face să salutăm anexarea".

Citeşte şi: Vladimir Putin a semnat un decret privind reabilitarea tătarilor din Crimeea

"Nu ne vom pune patria la licitaţie. Viitorul nostru este în cadrul Ucrainei independente şi democratice", explică Djemilev, care este deputat al partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko.

Medjlis, Adunarea tătarilor, este în prezent singura clădire din Crimeea (în capitala Simferopol) pe care este arborat în continuare drapelul ucrainean.

"Este ca o bucată de pânză roşie pentru un taur", povesteşte el, denunţând o tentativă recentă a proruşilor de a-l înlocui cu cel rusesc.

"I-am spus lui Putin că nu se pot face astfel de referendumuri. I-am spus că îi voi găsi sate în Crimeea care ar vota alipirea la Japonia, Statele Unite sau Turcia", a adăugat el.

Bădărănie flagrantă

Lui Mustafa Djemilev i-a fost interzis recent accesul în Rusia timp de cinci ani şi a fost întors de două ori de la frontieră în timp ce încerca să meargă în Crimeea.

Circa 3.000 de tătari s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute şi au străpuns cordoanele de securitate pentru a-l întâmpina de cealaltă parte a liniei de demarcaţie dintre Ucraina şi Crimeea, după ciocniri cu forţele de ordine.

În urma acestui incident, autorităţile Crimeei controlate de Moscova au ameninţat cu urmărirea tătarilor pentru "extremism".

"Este o bădărănie flagrantă pe care tătarii nu o vor accepta niciodată", lansează Mustafa Djemilev.

"Când puterea ocupanţilor îi dictează poporului autohton cine poate trăi în Crimeea şi cine nu, este o cale periculoasă care duce la conflicte grave", avertizează el.

Potrivit lui, situaţia devine din ce în ce mai complicată pentru tătarii din peninsulă.

"Ei sunt agresaţi de cazaci (miliţii proruse) beţi, unii sunt întrebaţi de vecini când intenţionează să plece pentru a li se ocupa apartamentele ...", povesteşte el.

În timp ce consideră puţin probabilă o deportare "în vagoane de marfă" ca în timpul lui Stalin, el crede totuşi că ruşii vor face în schimb în aşa fel încât tătarii să plece ei înşişi, ca în secolul al XVIII-lea, după prima cucerire rusă a Crimeei.

"Ei au eliminat elitele, au expropriat terenurile şi ne-au batjocorit sentimentele religioase. Ei au obligat tătarii să plece. Rezultatul: sunt de 10 până la 15 ori mai mulţi tătari din Crimeea în Turcia decât în Crimeea", povesteşte el.

Potrivit lui, aproximativ 5.000 de persoane au părăsit deja Crimeea pentru Ucraina occidentală de la ocuparea rusă, în martie.

"Este vorba despre femei, copii şi bătrâni. Bărbaţii s-au întors. Nu trebuie să părăsim Crimeea indiferent de circumstanţe", a adăugat el.

"Ne-am luptat timp de 50 de ani pentru a reveni pe pământurile noastre şi nu am vărsat nicio picătură de sânge. În prezent, situaţia este de aşa natură încât nu ni se mai poate garanta că acest lucru se va petrece în acelaşi fel", a explicat el.

"Suntem împotriva" înfiinţării unei gherile, dar "nu putem exclude nimic", iar "acest lucru ne scapă de sub control" dacă oamenii "vor să se răzbune pentru umilirea" pe care sunt pe cale să o suporte, a conchis el.