Al-Qaida în Maghrebul Islamic a difuzat o înregistrare cu patru ostatici francezi din Niger

Înregistrarea video, de trei minute şi 36 de secunde arată, succesiv, fotografii ale lui Pierre Legrand, Daniel Larribe, Thierry Dol şi Marc Furrer, cu bărbaţi înarmaţi în spatele lor.

Ei se prezintă succesiv şi pronunţă aproximativ acelaşi text: "Îl implorăm pe preşedintele Republicii franceze, Nicolas Sarkozy, să răspundă favorabil solicitării al-Qaida de a retrage trupele franceze din Afganistan. Pentru că francezii nu au, cu adevărat, nici un interes în războiul din Afganistan".

Înregistrăzile datează din 11, 12 sau 13 aprilie, potrivit afirmaţiilor ostaticilor, în timp ce se prezintă.

Aceşti patru francezi fac parte dintr-un grup de şapte persoane răpite la 16 septembrie 2010, la Arlit, un loc de extracţie de uraniu, în nordul Nigerului. Din grup fac parte un angajat al grupului nuclear Areva şi soţia sa, ambii francezi, şi cinci angajaţi ai subcontractorului său, Satom, dintre care trei sunt francezi, unul este togolez, iar unul malgaş.

La 24 februarie, trei dintre aceşti ostatici - o franceză, un togolez şi un malgaş - au fost eliberaţi, lucru interpretat de experţi ca o voinţă de negociere din partea AQMI, care a jurat credinţă al-Qaida şi liderului acesteia, Osama ben Laden.

Contactată de AFP, conducerea Areva a refuzat, miercuri, să comenteze cu privire la difuzarea acestei înregistrări, iar Quai d'Orsay nu a dorit să reacţioneze imediat.

La sfârşitul săptămânii trecute, o sursă apropiată de medierea în curs a repetat că AQMI cere plecarea soldaţilor francezi din Afganistan, în afara unei cereri de răscumpărare, în valoare de 90 de milioane de euro, formulată în martie, dar respinsă de către Franţa.

La sfârşitul lui septembrie, la două săptămâni după răpirea lor la Arlit (în Niger), AQMI a postat online o fotografie şi o înregistrare audio cu cei şapte ostatici.

Al-Qaida a cerut, în mai multe rânduri, retratgerea din Afganistan a trupelor franceze, în schimbul eliberării ostaticilor. Franţa are, pe teatrul afgan de operaţiuni, 3.800 de soldaţi.

"(Dacă) vreţi ca cetăţenii voştri care sunt prozonieri la noi să fie teferi şi nevătămaţi, trebuie să vă grăbiţi să vă retrageţi soldaţii din Afganistan, potrivit unui calendar precis, pe care-l vom face public", a declarat, în noiembrie, algerianul Abdelmalek Droukdel, liderul AQMI, într-o înregistrare difuzată pe postul de televiziune Al-Jazeera, din Qatar.

Într-un mesaj audio, Osama ben Laden însuşi avertiza, la sfârşitul lui octombrie, că Franţa nu se va bucura de securitate, atât timp cât nu îşi retrage trupele din Afganistan şi nu pune capăt "nedreptăţilor" sale faţă de musulmani, referindu-se la legea care interzice purtarea vălului integral în spaţiul public. La 21 ianuarie, într-un mesaj audio, liderul reţelei a legat, din nou, soarta ostaticilor francezi de retragerea forţelor franceze.

AQMI, care, în ultimii ani, a multiplicat răpirile de occidentali, a anunţat, în iulie 2010, că angajatul umanitar Michel Germaneau a fost ucis. Corpul acestuia nu a fost găsit niciodată.

Doi tineri francezi, Antoine de Leocour şi Vincent Delory, răpiţi la 7 ianuarie, la Niamey, de răpitori care acţionau pentru AQMI, au fost ucişi a doua zi, în Mali, într-o operaţiune militară franco-nigeriană care avea scopul de a-i elibera.