Al-Qaida recurge la răpiri pentru a se finanţa, din cauza presiunilor la care este supusă

Deşi această practică a răpirilor nu este nouă, informaţiile strânse din vila din Abottabad demonstrează că aceasta "este considerată un mijloc de a face faţă problemelor de finanţare", a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.

"Este clar că Al-Qaida în Pakistan a recurs la răpiri, în schimbul răscumpărării, în ultimii ani, ca la un mijloc de finanţare a operaţiunilor sale teroriste", a declarat un alt oficial sub acoperirea anonimatului.

Din 2001, s-a dezvoltat cooperarea internaţională pentru identificarea şi eliminarea circuitelor de finanţare a terorismului, mai ales prin supravegherea fondurilor internaţionale.

Statele Unite consideră, totodată, că donaţiile private, în Arabia Saudită, constituie, în continuare, "principala sursă mondială de finanţare a grupărilor teroriste sunnite", potrivit unei note diploamtice americane, din 2009, difuzată de WikiLeaks.

Alte note relevă neimplicarea altor ţări din regiune, mai ales Qatar şi Kuwait, în lupta împotriva finanţării acestor grupări.

Potrivit lui David Cohen, un oficial de rang înalt din cadrul Trezoreriei americane, eliminarea "carismaticului" lider Al-Qaida, Osama ben Laden, la începutul lui mai, "înseamnă dispariţia unei persoane care era un simbol util pentru strângerea de fonduri".

Practica răpirilor este larg răspândită în rândul mai multor organizaţii afiliate Al-Qaida, în special Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI).

AQMI încă mai ţine ostatici, de la jumătatea lui septembrie 2010, patru francezi, răpiţi în nordul Nigerului, dar şi o italiancă, răpită la începutul lui februarie, în sudul Algeriei.