Albanezii din Kosovo consideră că independenţa provinciei este doar o problemă de timp

Albanezii din Kosovo, în proporţie de 90 la sută, nu au crezut niciodată în posibilitatea unui acord cu Serbia. Raportul mediatorilor internaţionali (un american, un rus şi un german reprezentând Uniunea Europeană) trimis vineri secretarului general al ONU Ban Ki-moon le-a dat dreptate.

"După 120 de zile de negocieri intensive, cele două părţi au fost incapabile să ajungă la un acord privind statutul Kosovo", au conchis mediatorii.

"În prezent trebuie să facem ultimul pas: să declarăm independenţa", apreciază la Priştina Edona Begu, o studentă în vârstă de 26 de ani.

Dar liderii albanezi din Kosovo, care au afirmat recent că vor să proclame independenţa "imediat" după eşecul negocierilor, au recunoscut evidenţa: nu vor putea face acest lucru decât cu acordul Statelor Unite şi al Uniunii Europene.

"Kosovo nu va face nimic fără coordonarea cu partenerii noştri, Washington şi Bruxelles", a admis Hashim Thaci, fostul lider al gherilei separatiste albaneze, viitorul premier al provinciei.

Washingtonul şi-a dat acordul, dar UE este în cotinuare divizată. O reuniune a Consiliului de Miniştri care va avea loc luni, la Bruxelles, va putea reprezenta ocazia de a reface unitatea, într-un moment în care Grecia, Ciprul, Spania, România şi Slovacia ezită în continuare să recunoască declararea unilaterală a independenţei provinciei.

Rusia, care dispune de drept de veto şi susţine ferm Serbia, a declarat răspicat că se va opune oricărei rezoluţii care nu va fi acceptată de Serbia.

Belgradul şi Moscova vor totuşi să apere ideea continuării negocierilor, cele două capitale afirmând că un compromis este încă imposibil.

Potrivit scenariului cel mai frecvent menţionat, după dezbaterea din Consiliul de Securitate, secretarul general al ONU ar trebui să revină la planul mediatorului Naţiunilor Unite Martti Ahtisaari, care prevede o independenţă supravegheată a Kosovo.

Conform acestui plan, el va trebui să ceară UE să înlocuiască Misiunea ONU care gestionează Kosovo de la sfârşitul conflictului din 1998-1999.

Albanezii din Kosovo vor putea apoi să îşi proclame independenţa, dar comunitatea internaţională rămâne îngrijorată că pierderea acestei provincii va intensifica sentimentele naţionaliste în Serbia.

Comunitatea internaţională speră că Belgradul va organiza în ianuarie alegeri prezidenţiale, mizând pe realegerea lui Boris Tadici, care chiar dacă se opune independenţei Kosovo, consideră integrarea europeană drept o prioritate.

Situaţia este cu atât mai instabilă în Serbia, cu cât problema Kosovo a dat loc unei supralicitări patriotice, unii oficiali făcând aluzie la o eventuală recurgere la forţă în cazul pierderii unei provincii considerate leagănul istoriei şi religiei acestei ţări.

Chiar şi în Kosovo situaţia rămâne explozivă. Zona de nord, unde sunt concentraţi aproximativ 40.000 din cei 100.000 de sârbi rămaşi în provincie după război, a ameninţat că se va separa dacă albanezii din Kosovo îşi vor proclama independenţa.

Conştientă de pericole, NATO a anunţat că îşi va menţine forţa în Kosovo, KFOR, formată din circa 17.000 de persoane şi desfăşurat în provincie de la sfârşitul războiului.