Alegătorii americani indecişi, "bombardaţi" cu apeluri telefonice şi publicitate electorală

Alyson Linville nu răspunde la telefon. De cinci, şase ori pe seară telefonul sună în gol. La capătul celălalt al firului, partidele, institutele de sondaje, toţi sunt obsedaţi de aceeaşi întrebare: Alyson va vota cu Obama sau cu Romney?

Această mamă în vârstă de 49 de ani, responsabilă de relaţiile cu părinţii în districtul şcolar local, locuieşte într-un comitat nehotărât, dintr-un stat nehotărât. Leesburg, situat la distanţă de o oră de Washington, în Virginia (est), este o suburbie înstărită, verde şi divizată între democraţi şi republicani în proporţii aproape egale.

Întâlnită la un miting al lui Mitt Romney, Alyson a votat pentru Obama în 2008; ea şi-a decorat peluza cu o pancartă pentru democrat, în urmă cu patru ani. În prezent, ea "regretă că nu ştie ce ar schimba Obama în al doilea mandat".

În urmă cu o săptămână, ea a mers să o asculte pe Michelle Obama. Ea a văzut-o pe Ann Romney, soţia lui Mitt, în septembrie şi pe Barack Obama în august. Patru reuniuni electorale într-o zonă de patru kilometri pătraţi.

Sistemul electoral american determină candidaţii să îşi concentreze campania în aproximativ zece dintre cele 50 de state. Preşedintele este ales de marii electori desemnaţi în bloc de fiecare stat.

Aceasta explică de ce, lăsând deoparte cele aproximativ 40 de state care votează întotdeauna cu democraţii (precum California) sau cu republicanii (ca Texas), candidaţii curtează alegătorii din statele care oscilează de o parte sau de alta, cum sunt în acest an Virginia, Ohio, Florida sau Pennsylvania şi unde sunt cheltuite sume imense de bani pentru a convinge alegătorii.

Astfel, în Virginia, echipele de campanie ale lui Obama şi Romney au cheltuit deja 70 de milioane de dolari pentru publicitate. În statul New Mexico (sud-vest), devotat lui Obama nu s-a cheltuit niciun ban.

"Vin mereu", se bucură Alyson. "Ne simţim importanţi, avem impresia că suntem comitatul cheie într-un stat cheie", adaugă ea.

Să vezi candidaţii de aproape este un privilegiu, iar să îi auzi de zece ori pe zi la televizor este o dovadă.

Pentru a putea calcula cât de solicitaţi sunt alegătorii din comitatul Loudoun, trebuie folosit un calculator.

În săptămâna în care Alyson l-a văzut pe Mitt Romney, campania lui Obama şi aliaţii său au cheltuit 4,1 milioane de dolari pe publicitate televizată în Virginia. Romney a cheltuit 4,4 milioane, potrivit unei baze de date a site-ului National Journal.

Acestora li se adaugă publicitatea partidelor, a candidaţilor pentru Senat, Plannigului Familial şi unei asociaţii în favoarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, arată datele Sunlight Foundation, o asociaţie care militează pentru transparenţa cheltuielilor electorale.

Pentru telespectatorul mediu, aceste milioane se traduc prin zeci de spoturi televizate difuzate zilnic, concentrate dimineaţa şi seara, printre publicitatea la medicamente şi maşini.

Când Alyson, înscrisă ca "independentă" pe liste, şi soţul ei, un republican, închid televizorul şi îşi deschis cutia de scrisori, avalanşa continuă.

"Suntem bombardaţi. Primim cel puţin cinci broşuri prin poştă în fiecare zi. Cel puţin patru sau cinci sau şase telefoane în fiecare seară. Îi spun soţului meu: nu răspunde!".

Armatele de voluntari şi salariaţi îi contactează pe rând pe alegătorii ca Alyson, din 27 de birouri de campanie ale lui Obama în Virginia. Alte câteva sute telefonează de acasă graţie aplicaţiilor mobile care le permit să nu plătească din propriul buzunar. Fiecare conversaţie este consemnată într-o bază de date care repertoriază persoanele susceptibile să voteze cu Obama şi care trebuie sunate din nou pentru a le impulsiona să voteze în avans, aşa cum permite legea, sau în ziua alegerilor.

Dar în apropierea scrutinului din 6 noiembrie, Alyson încă ezită.

"Îmi plăcea Romney moderatul, îmi plăcea mult. Când a devenit Romney extremul, am trecut de partea lui Obama". Dar, adaugă ea, "aştept să mă convertească".