Alegerea preşedintelui Statelor Unite, un proces complex

Astfel, la doar cîteva ore de la încheierea alegerilor, deşi numărătoarea voturilor abia începe în unele state, altele anunţă deja candidatul învingător pe baza majorităţii simple obţinute de unul dintre candidaţi, determinată în funcţie de numărul de alegători înregistraţi, iar pe măsură ce se contabilizează numărul de electori cîştigaţi de fiecare dintre cei doi candidaţi, candidatul la preşedinţie care atinge majoritatea de 270 de mandate electorale este declarat învingător.

Desemnarea oficială a preşedintelui are loc, însă, abia în decembrie, cînd se întrunesc grupurile de electori şi îl desemnează oficial pe preşedinte, rezultatul votului fiind comunicat Congresului, care anunţă rezultatele oficiale.

Preşedintele nou-ales îşi preia oficial funcţia două săptămîni mai tîrziu, la 20 ianuarie.

Colegiul Electoral nu se întruneşte niciodată în plen, ci doar la nivel de state.

Dacă cei doi candidaţi obţin un număr egal de voturi electorale sau, în cazul existenţei mai multor candidaţi, nici unul nu obţine majoritatea voturilor electorale, atunci îi revine Congresului sarcina de a desemna un învingător - Senatul îl desemnează pe vicepreşedinte, iar Camera Reprezentanţilor pe preşedinte.

În această situaţie însă, fiecare stat are dreptul la un singur vot în Cameră.

În Constituţia Statelor Unite nu sînt incluse prevederi referitoare la orientarea politică a electorilor şi nici Adunările Legislative ale statelor nu impun criterii în procesul de selectare a acestora, în afară de faptul că ei nu trebuie să aibă vreo funcţie oficială în stat sau la nivelul administraţiei locale.

Deşi iniţial electorii sînt propuşi tot de către partide, ei nu exprimă un vot politic, ci au rolul de a transmite rezultatul votului popular. Au existat, destul de rar, cazuri de aşa-numiţi "electori neloiali", care în decembrie nu l-au votat pe candidatul ieşit învingător în scrutinul popular din statul lor.

Această complexitate a sistemului de vot american explică de ce în perioada imediat premergătoare scrutinului prezidenţial candidaţii fac campanie în statele cu număr mare de electori şi în cele considerate indecise din punct de vedere al votului populaţiei.

Este cazul Floridei, care are alocat un număr de 27 de electori, şi unde populaţia este atît de divizată şi fluctuantă în majoritatea districtelor încît nici un sondaj nu poate indica un învingător.

O situaţie mai mult ipotetică este aceea în care un candidat la preşedinţie poate candida doar în statele în care crede că are şanse la victorie, făcîndu-şi campanie într-un număr de districte care i-ar asigura o majoritate simplă.

O altă situaţie neobişnuită s-a înregistrat în acest an în Colorado, stat care doreşte să renunţe la sistemul Colegiului Electoral, supunând chestiunea abolirii sistemului unui referendum care se desfăşoară în paralel cu scrutinul, la 2 noiembrie.

Dacă propunerea va fi aprobată, fie cele nouă mandate de electori vor fi distribuite conform rezultatului votului popular, fie electorii desemnaţi nu vor mai putea să-şi exercite funcţia în decembrie, ceea ce ar provoca un şir întreg de complicaţii de natură juridică.