ALEGERI anticipate în Grecia: Al treilea scrutin naţional din acest an decide cine va implementa noile măsuri impuse de creditori

Partidul Syriza al fostului premier Alexis Tsipras, care a promis că va aplica măsurile de austeritate în schimbul fondurilor de miliarde de euro de la creditori, este creditat în sondaje cu un uşor avans faţă de formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie.

Însă sondajele, care au arătat că mulţi dintre cei 9,9 milioane de alegători sunt indecişi sau ar putea lipsi de la vot, sugerează că niciun partid nu va obţine suficiente voturi pentru a guverna singur.

Tsipras, în vârstă de 41 de ani, a declanşat alegerile când a demisionat după numai şapte luni de mandat, în urma rebeliunii unor membri ai partidului său, din cauza faptului că a acceptat reducerea cheltuielilor şi creşterea taxelor, impuse de creditori. Tsipras câştigase alegerile din ianuarie cu promisiunea că va anula astfel de măsuri, prevăzute în primele două acorduri de finanţare ale Greciei.

El a argumentat că nu a avut de ales decât să accepte cerinţele creditorilor europeni în schimbul celui de-al treilea acord de finanţare, un pachet pe trei ani în valoare de 86 de miliarde de euro. În lipa celui de-al treilea acord de finanţare, Grecia risca să intre în incapacitate de plăţi şi să iasă din zona euro.

Pericolul ieşirii din zona euro şi posibil chiar din Uniunea Europeană este o preocupare pentru mulţi alegători. "Condiţiile mele sunt să rămânem în Europa şi nimic mai mult, pentru că nu putem ieşi în niciun caz", a declarat Elektra Kadydou, o pensionară care vota la Atena.

Campania a fost monotonă, cu mult diferită de cea frenetică din ianuarie, când Tsipras pleda împotriva măsurilor impuse de creditori, în timp ce partidele de centru argumentau că acordul cu statele din zona euro este cea mai bună şansă a ţării de a-şi reveni în plan economic, pe fondul recesiunii şi ratei şomajului de aproximativ 25 la sută.

Acum, politicile patidului care va câştiga scrutinul sunt deja stabilite de acordul de creditare, iar în tabăra antiausteritate au mai rămas doar partidul de extremă-dreapta Zori Aurii şi Unitatea Populară, format luna trecută de rebelii din Syriza.

Campania principalului rival al lui Tsipras, liderul în vârstă de 61 de ani al partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, s-a concentrat pe revenirea la stabilitate. El l-a descris pe Tsipras ca un politician nesăbuit, fără experienţă, care a condus ţara spre o potenţială catastrofă şi a introdus restricţii bancare.

Campania Syriza a promovat ruptura de politicile corupte din trecut.

Guvernul care se va forma după alegeri nu va avea timp de pierdut. Creditorii urmează să revizuiască progresul reformelor prevăzute în acordul de finanţare, iar Guvernul va trebui să redacteze bugetul pe 2016, să reformeze sistemul de pensii, să crească o serie de taxe, inclusiv asupra fermierilor, să efectueze privatizări şi să supravegheze un program de recapitalizare a băncilor.

Sondajele au arătat că niciun partid nu va obţine majoritatea de 151 de mandate în Parlamentul cu 300 de locuri, nici cu bonusul de 50 de mandate acordat câştigătorului, iar o coaliţie de trei partide va fi probabil formată. Acest lucru ar urma să se realizeze cu sprijinul a două partide proeuropene: socialiştii de la PASOK şi To Potami (Râul).

Partidul Zori Aurii, ai cărui lideri sunt judecaţi pentru conducerea unei organizaţii infracţionale, este creditat cu locul al treilea, dar nu va fi abordat de niciunul dintre celelalte partide pentru a forma o coaliţie.

Nouă formaţiuni au şanse să treacă pragul de 3% necesar pentru a intra în Parlament, iar acest lucru va afecta distribuirea mandatelor - cu cât mai multe partide, cu atât mai puţine mandate pentru câştigător, ceea ce măreşte nevoia de a avea unul sau mai mulţi parteneri de coaliţie.

Secţiile de vot se vor închide la ora 19.00 (19.00, ora României), iar rezultatele finale sunt aşteptate până luni dimineaţă.