ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN MAREA BRITANIE- BIOGRAFIE: Nigel Farage vrea să-i scoată pe britanici din UE

Fostul comerciant, în vârstă de 50 de ani, care a înfrânt cele trei partide ale "establishmentului" şi care se vede la conducerea unei "armate populare" afişează o obsesie "de bun simţ". Pretinde că vrea să dea de pământ cu dragonul de la Bruxelles.

Intervievat de AFP în cursul campaniei, a oferit o diatribă "rodată" în pub-uri, un mediu care contribuie la imaginea sa de antielitist.

"Îmi place Europa. Este un spaţiu superb. Sunt căsătorit cu o germană. Am muncit pentru societăţi europene. Îmi place cultura europeană. Dar urăsc steagul. Urăsc imnul. Urăsc instituţiile", a spus el.

Are vocea răguşită şi râde un pic ostentativ.

În opinia sa, Uniunea Europeană politică "este poarta larg deschisă pentru aproape o jumătate de miliard de indivizi" pregătiţi să dea năvală - cu bulgarii şi românii în frunte - pe piaţa britanică a muncii.

Peste 30% dintre britanici şi majoritatea presei consideră acest mesaj rasist.

Iar premierul conservator David Cameron a catalogat la un moment dat UK Independence Party (Partidul pentru independenţa Regatului unit) drept "o adunătură de lunatici".

Nigel Farage îi replică astăzi: "suntem de luat în serios".

Dovada? "NF" exclude sistematic din formaţiunea sa autorii unor mesaje rasiste, islamofobe sau inepte postate pe Twitter. A fost cazul unui consilier, în opinia căruia inundaţiile erau o "pedeapsă divină" după legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

În plus, i-a obligat pe candidaţii la deputăţia europeană să certifice faptul că "nu au scheleţi în dulap".

Prezentându-se drept campionul "dreptei liberale", el respinge eticheta de extremă dreapta şi avansurile Frontului Naţional (FN) al lui Marine le Pen.

- Vulpoiul în coteţ

Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc de faptul că "bula de protest" a explodat atât de curând. Creditat cu 16,5% în europenele din 2009, UKIP a obţinut un modest 3% în legislativele din 2010. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2015, atrage atât electorat conservator, cât şi laburist.

"Vulpoiul UKIP este în coteţul de la Westminster" (sediul Parlamentului britanic), se laudă Farage, care speră ca formaţiunea sa să trimită, în sfârşit, deputaţi în Camera Comunelor.

În plus, el vrea să contribuie la victoria taberei "nu" în referendumul asupra menţinerii Marii Britanii în UE, promis în 2017 de către Cameron, sub presiunea euroscepticilor.

Dar pentru a pătrunde în peisajul dominat de un secol de conservatori, laburişti, iar mai recent de liberal-democraţi, UKIP este necesar să se doteze cu un program.

Farage a rupt manifestul din 2010, ca pe o "antologie de prostii", care conţinea, de exemplu, proiectul de a obliga şoferii de taxi să poarte uniformă.

Iar până atunci îşi va intensifica eforturile în Parlamentul "aseptic" de la Strasbourg, unde i-a spus odinioară preşedintelui UE Herman Van Rompuy "fără să vreau să fiu nepoliticos, cine sunteţi? Aveţi charisma unei cârpe umede".

- A patra viaţă

Lui Farage, născut pe 3 aprilie 1964, în Kent (sud), îi place să se prezinte drept "un om de lume".

Pe când era mic, nu a fost interesat niciodată de jucării, afirmă mama sa.

Iar după ce părăseşte domiciliul lui Guy Oscar Justus, tatăl său alcoolic, frecventează o şcoală privată selectă în Greater London, la Dulwich.

La vârsta de 18 ani preferă City universităţii. După o scurtă incursiune la conservatori, va contribui la fondarea UKIP în 1993.

La vârsta de 35 de ani devine membru al Parlamentului European (PE).

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.

Are cincizeci de ani şi îşi savurează a patra viaţă.

Nigel Farage a supravieţuit unui teribil accident de maşină, unui cancer la testicule şi prăbuşirii avionului său cu două locuri, care s-a încurcat în bannerul electoral pe care-l tracta, în 2010.