- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
ALEGERI GERMANIA. Cum au arătat afişele electorale din Berlin şi de ce campania electorală a fost diferită faţă de cele din alte ţări occidentale
Cum a arătat campania electorală din Germania şi care a fost canalul de comuncare favorit folosit de candidaţi pentru a-şi prezenta oferta electorală? O întrebare la care au răspuns analiştii politici consultaţi de Politico, care au spus că actuala campanie a arătat diferit faţă de alte ţări occidentale, unul dintre motive fiind că partidele politice s-au temut să utilizeze instrumentele cele mai noi de propagandă politică, de teamă că datele electorale vor fi stocate în afara Germaniei. În această situaţie, arsenalul de campanie a fost unul clasic, cu accent pe afişele de stradă, mitingurile şi metoda door-to-door.
ALEGERI ÎN GERMANIA | 61,5 milioane de cetăţeni, aşteptaţi la urne. Premiera de după al II-lea Război Mondial, care s-ar putea înregistra în urma votului / Pe cine dau sondajele câştigător
Toni Cowan-Brown de la NationBuilder - a cărui software-ul de tip Podcasting, o metodă de distribuţie în timp real pe internet a fişierelor în format multimedia, care a fost folosit în campanii majore precum cele pentru Brexit, a lui Bernie Sanders (SUA) şi Emmanuel Macron "République En Marche!" (Franţa) - a spus că partidele politice germane au refuzat şansa de a reproduce aceste campanii.
"Nu facem nici o campanie în Germania", a spus Cowan-Brown, printre ai cărei clienţi se numără chiar şi un partid muncitoresc-comunist din Belgia. Discuţiile cu majoritatea partidelor politice din Germania s-au lovit de un zid.
ULTIMELE ȘTIRI
-
România se alătură pe deplin spațiului Schengen începând cu ianuarie 2025
-
Ciucă: Al doilea zbor privat plătit de Nordis pentru Ciolacu, acum la Madrid. Menţin apelul să se retragă
-
Alegeri prezidenţiale 2024. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Cine ar putea intra în turul doi
-
Bucureştenii decid viitorul oraşului: Referendum crucial în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. Iată ce trebuie să ştii
"Au venit cu acelaşi argument, că în cazul în care datele nu sunt stocate în Germania, nu putem face nici o lucrare împreună". "Ceea ce este interesant este ca nici măcar nu era vorba ca datele să fie stocate în Europa. Este vorba despre stocarea lor în Germania", a declarat Cowan-Brown, adăugând că această abordare nu are sens într-o lume în care Uniunea Europeană garantează aceleaşi standarde de confidenţialitatea datelor de pe întreg continentul.
Sensibilitatea germanilor faţă de datele personale poate fi o pată lăsată în memoria lor de sistemul de urmărire al regimului nazist în anii 1930 şi 1940, precum şi în Germania de Est, al poliţiei secrete Stasi din timpul războiului rece.
În locul mijloacelor moderne de transmitere a mesajelor, partidele au preferat mitinguri de mici dimensiuni, afişele şi propriile instrumente digitate, metode pe care alte ţări le lasă uşor în urmă. "Toată lumea crede că acestea sunt unice", a spus Cowan-Brown. "Dar la sfârşitul zilei, dacă candidezi pentru un partid politic, există doar câteva lucruri pe care tu trebuie să te concentrezi: Noţiuni de bază pe care le transmit voluntarii, transmiterea de mesaje ale politicienilor, obtinerea de donatii si campania din uşă în uşă.
Principalii candidaţi şi ideile lor politice
Campania electorală a Angelei Merkel s-a desfăşurat sub sloganul "Pentru o Germanie în care să trăim bine şi fericiţi". Liderul CDU promite scăderea impozitelor pentru angajaţi, o rată ocupaţională aproape totală până în anul 2025 şi suplimentarea indemnizaţiilor sociale pentru familii.
Angela Merkel s-a angajat să intensifice măsurile de stimulare a companiilor şi modalităţi pentru îmbunătăţirea siguranţei publice.
Liderul Germaniei s-a pronunţat în favoarea creşterii etapizate a cuantumului bugetului pentru apărare şi pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană.
Politicile controversate în materie de imigraţie
Într-un interviu acordat la sfârşitul lunii august, Angela Merkel a declarat că nu regretă deloc decizia politicilor flexibile în materie de imigraţie, sugerând însă că hotărârea controversată de primire a peste un milion de extracomunitari în Germania a fost o situaţie excepţională.
Angela Merkel a negat că a făcut vreo eroare prin flexibilitatea faţă de imigranţi, situaţie care a permis venirea a peste un milion de extracomunitari în Germania în ultimii ani. "Aş lua în acelaşi fel deciziile din anul 2015. A fost o situaţie extraordinară şi am luat deciziile în funcţie de ceea ce am considerat că era corect din punct de vedere politic şi umanitar. Situaţii extraordinare se întâmplă din când în când în istoria unei naţiuni, iar şeful Guvernului trebuie să acţioneze, ceea ce eu am făcut", a argumentat Angela Merkel într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag.
Flexibilitatea cancelarului Angela Merkel în materie de imigraţie a condus la creşterea popularităţii partidului de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).
Angela Merkel, favorabilă aprofundării integrării europene
În materie de politici europene, Angela Merkel a pledat împreună cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană şi pentru consolidarea zonei euro.
Sloganul lui Martin Schulz a fost "Mai mult timp pentru justiţie socială". Aceasta este pentru prima dată când politicianul de 61 de ani candidează pentru un post la nivel naţional. Într-un mesaj transmis alegătorilor cu două săptămâni înainte de alegeri, el li s-a adresat ca “europeni” şi le-a spus : “Pentru mine, Europa este o chestiune de suflet şi o chestiune de destin. Mi-am dedicat toată viaţa mea politică acestei idei”.
Cel mai recent sondaj, publicat sâmbătă de Institutul INSA, arată că partidul Angelei Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) -, şi filiala bavareză a acesteia - Uniunea Creştin-Socială (CSU) -, se vor clasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 34%.
Pe locul doi în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 21%. Pe locul al treilea, cu 13% din intenţiile de vot, se poziţionează partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), urmat de formaţiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, cu 9%, şi de Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta), tot cu 9%. Formaţiunea Alianţa '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.
Dacă Alternativă pentru Germania va obţine acest scor, va fi prima dată după al II-lea Război Mondial când un partid de extremă-dreapta va avea reprezentanţi în Parlament.
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO