Alegeri în Croaţia: Votanţii chemaţi la urne, pe fondul crizei migraţiei. Rivalii politici au încercat să o exploateze, fără să propună soluţii

Secţiile de votare au fost deschise duminică dimineaţa, în acest scrutin legislativ în care se înfruntă coaliţia de stânga aflată la putere a premierului în exerciţiu Zoran Milanovici şi alianţa liderului opoziţiei conservatoare Tomislav Karamarko. Urnele urmează să fie închise la ora 18.00 GMT (20.00, ora României), iar primele rezultate parţiale sunt aşteptate duminică seara.

Aceste prime alegeri legislative de când fosta republică iugoslavă a aderat în 2013 la Uniunea Europeană (UE) sunt percepute de către opoziţia conservatoare de dreapta (HDZ) ca o ocazie pentru a reveni la putere, profitând de bilanţul contestat al Guvernului de stânga în exerciţiu şi de o situaţie de recesiune cvasipermanentă care durează din 2009.

"Croaţia Patriotică", creată în jurul HDZ, care potrivit sondajelor dispunea de un avans confortabil înaintea victoriei candidatei sale Kolinda Grabar Kitarovic în alegerile prezidenţiale de la începutului anului, se află acum cot la cot cu coaliţia "Croaţia creşte" dominată de SDP (centru-stânga) a premierului în exerciţiu Zoran Milanovici.

Pentru Milanovici, apariţia crizei migraţiei la jumătatea lui septembrie, când în Croaţia au ajuns peste 300.000 de refugiaţi în drum către Europa Occidentală, a reprezentat ocazia de a deturna atenţia de a eşecul Guvernului în a implementa reforme indispensabile pentru relansarea economiei.

"Guvernul a avut şansa să vadă această criză împingând în fundal toate celelalte teme" de dezbatere electorală, notează analistul politic independent Davor Djenero.

Milanovici a dat dovadă de empatie faţă de migranţi, dar şi de fermitate faţă de ţările vecine. El a condamnat decizia Ungariei de a-şi închide frontiera şi a criticat Serbia pentru modul în care a gestionat criza, afirmând totodată că el ţine înainte de orice altceva să protejeze interesele Croaţiei.

"Domnul Milanovici părea mort din punct de vedere politic în urmă cu şase luni, după un mandat care a fost un eşec total. De-acum pare resuscitat din punct de vedere politic, într-o oarecare măsură", consideră Djenero.

- "Crearea de locuri de muncă"

Opoziţia şi liderul ei Tomislav Karamarko, care au dus o campanie în care s-au sprjinit înainte de toate pe o retorică naţionalistă, au încercat de asemenea să joace cartea migranţilor, dar fără prea mare succes.

"El a fost interesat să vadă cum au încercat rivalii săi să exploateze criza migraţiei, fără să ştie care atitudini aveau să fie bine primite de către alegători", explică Josip Glaurdic, un specialist în Europa de Sud-Est la Universitatea Cambridge.

La Zagreb, la un miting electoral SDP, mulţimea înarmată cu steaguri croate şi-a exprimat îngrijorarea mai ales faţă de viitorul economic al fostei republici iugoslave.

"Cheia este crearea de locuri de muncă, astfel încât tinerii să rămână în ţară", a declarat o bucătăreasă, Jelena, în vârstă de 31 de ani, referindu-se la miile de croaţi care s-au exilat, în ultimii ani, în Europa de Vest, în căutarea unor locuri de muncă.

Dificultăţile economice ale Croaţiei continuă - rata şomajului era, în septembrie, de 16,2%, dintre care 43,1% în rândul tinerilor. Datoria publică a luat proporţii - aproape 90% din PIB -, ceea ce face din economia croată una dintre cele mai sărace din UE.

PIB-ul şi-a mai revenit în primele trei trimestre ale acestui an, dar analiştii apreciază că principalii doi rivali în alegerile legislative nu au oferit o soluţie credibilă în vederea redresării eficiente a economiei şi nici în vederea rezolvării problemei pe care o ridică o administraţie ineficientă şi disproporţionată.

De asemenea, niciuna dintre coaliţiile favorite nu pare în măsură să obţină majoritatea duminică, ceea ce s-ar putea dovedi în favoarea micilor partide şi le-ar putea plasa în situaţia de a obţine un rol important.

"Oricare ar fi învingătorul, se va confrunta cu vremuri grele", avertizează Glaurdic.