ALEGERI în Marea Britanie: Aproximativ 30 de milioane de britanici sunt chemaţi la urne, joi, pentru a vota

Parlamentul britanic este bicameral, dar alegerile se organizează doar pentru Camera Comunelor, fotoliile Camerei Lorzilor fiind ocupate prin moştenire sau prin numire de către regină.

Cele aproximativ 50.000 de secţii de votare vor fi deschise joi de la ora 07.00 până la ora 22.00 (09.00-24.00 ora României), iar în multe zone, alegătorii vor vota şi pentru consiliile municipale.

În Marea Britanie, sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, cunoscut şi sub denumirea "învingătorul ia tot", permite unui candidat să câştige fără a obţine majoritatea de 50 la sută. Candidaţii trebuie sprijiniţi de zece alegători înregistraţi din cadrul circumscripţiei şi trebuie să plătească un depozit de 500 de lire sterline, pe care îl vor pierde dacă nu vor câştiga cel puţin 5 la sută din voturi.

Marea Britanie are 533 de circumscripţii, dintre care 59 în Scoţia, 40 în Ţara Galilor şi 18 în Irlanda de Nord, potrivit DPA. Mărimea unei circumscripţii variază foarte mult în funcţie de mediul urban sau rural, numărul votanţilor per circumscripţie fiind în medie de 70.000.

În ultimele alegeri parlamentare din 2010, au fost înregistraţi 45,6 milioane de alegători însă doar 29,7 milioane au mers la vot, ceea ce înseamnă o rată de participare de 65 la sută. Aproximativ 15 la sută din voturi au fost exprimate prin corespondenţă.

Numărul alegătorilor înregistraţi în acest an este cuprins între 45 şi 50 de milioane, dar numărul lor exact va fi anunţat abia după alegeri.

Alegerile parlamentare au loc joia din 1935, dar nu a existat nicio prevedere în acest sens până în 2011, când a fost introdus Fixed-term Parliaments Act, potrivit căruia alegerile trebuie organizate la fiecare cinci ani în prima zi de joi a lunii mai.

Unele persoane cred că această tradiţie a început deoarece joia era zi de târg în majoritatea oraşelor, ceea ce însemna că persoanele din zonele mai îndepărtate puteau vota în acelaşi timp cu vânzarea şi cumpărarea de produse. Alţii subliniază că joia, ca zi în care magazinele se închideau mai devreme, le oferea alegătorilor mai mult timp pentru a ajunge la secţiile de votare. O altă teorie populară este că joia a fost aleasă pentru reducerea perioadei de inactivitate a Guvernului, care ar putea fi format peste weekend.

Votul din acest an va fi foarte strâns şi ar putea decide dacă Marea Britanie va rămâne în cadrul Uniunii Europene. "Aceste alegeri sunt cele mai strânse din istoria recentă", a declarat profesorul Philip Cowley de la Universitatea Nottingham. "Va fi aproape sigur cea mai mare schimbare din sistemul de partide al Marii Britanii din ultimii peste 100 de ani", a adăugat el pentru AFP.

Campania electorală a fost destul de ternă, însă premierul David Cameron, în vârstă de 48 de ani, a demonstrat mai multă vigoare în ultimele zece zile. Principalele subiecte de campania au fost economia, Uniunea Europeană, imigraţia şi sănătatea.

Marea Britanie are un deficit bugetar de aproximativ 90 de miliarde de lire sterline (124 de miliarde de euro), iar marile partide vor să îl elimine dar nu se pun de acord în privinţa tăierilor bugetare necesare.

Conservatorul Cameron a promis un referendum pe tema menţinerii ţării în Uniunea Europeană în 2017, dacă va câştiga alegerile. Liberal-democraţii susţin un referendum în cazul unei schimbări majore a tratatului, dar va face campanie pentru rămânerea Marii Britanie în cadrul UE.

Laburiştii se opun unui referendum, la fel ca SNP (Partidul Naţional Scoţian), care vrea ca Scoţia să aibă drept de veto în legătură cu orice plecare a Marii Britanii din UE. Partidul UKIP al lui Nigel Farage, care ar urma să câştige câteva mandate, vrea ca Marea Britanie să părăsească UE imediat.

Imigraţia a fost un subiect sensibil pentru mulţi alegători. Imigraţia netă în Marea Britanie, care are o populaţie de 64 de milioane de persoane, era de aproximativ 300.000 anul trecut. Multe persoane vin în Marea Britanie din ţări est-europene precum Polonia, punând presiune pe sistemul social şi intensificând competiţia pentru locurile de muncă.

Conservatorii nu şi-au respectat promisiunea anteriorară de a aduce imigraţia netă sub 100.000 de persoane pe an. Acum, ei spun că vor să reducă numărul imigranţilor la zeci de mii şi să reformeze normele cu privire la asistenţa socială pentru imigranţii din UE.

Laburiştii vor, de asemenea, să reducă numărul imigranţilor, promiţând să angajeze mai multe persoane la graniţă şi să înăsprească normele cu privire la beneficiile sociale obţinute de imigranţi.

UKIP adoptă o linie şi mai dură, cerând o interzicere pe cinci ani a imigraţiei pentru lucrătorii necalificaţi.

Starea sistemului naţional de sănătate (NHS) a fost un alt subiect al campaniei electorale, laburiştii acuzând conservatorii că urmăresc o privatizare a sistemului public printr-un program de reforme de liberalizare a pieţei.