Alegeri în R.Moldova: Peste 49 la sută dintre alegătorii au votat până la ora 19.00

Potrivit datelor oficiale, 49,2 la sută dintre alegătorii moldoveni votaseră până la ora 19.00.

Rata cea mai ridicată de participare se înregistrează în raionul Basarabeasca (63 la sută), urmat de Dubăsari (59,7 la sută), Donduşeni (56,8 la sută), Ocniţa (56,3 la sută), Taraclia (46,7 la sută), Rezina (55,5 la sută) şi Floreşti (45,4 la sută).

În Chişinău, prezenţa la vot era la ora 19.00 de 50,4 la sută, iar în municipiul Bălţi, 44,9 la sută.

La ora 18.00, Comisia Electorală Centrală anunţase că prezenţa la vot era de peste 40 la sută.

Alegerile parlamentare anticipate pot fi considerate valide, luând în considerare că pentru validarea lor este necesară prezenţa la urne a 33,3 la sută dintre alegători.

La scrutinul din 5 aprilie, prezenţa la urnele de vot până la ora 19.00 a fost de 52,25 la sută.

Bolnavii psihic de la un sanatoriul din R.Moldova, aduşi la vot cu ambulanţele

Bolnavii psihic de la sanatoriul din localitatea Cocieri, în Republica Moldova, sunt aduşi cu ambulanţele la secţia numărul 14, unde votează aşa cum au fost instruiţi înainte, susţine Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.

Potrivit corespondentului cotidianului moldovean, la aceeaşi secţie unde sunt aduşi cei 260 de bolnavi psihic, urmează să voteze şi 300 de bătrâni de la azilul din localitate.

"Am primit indicaţia să votăm numărul 1", a declarat unul dintre bătrânii care au ieşit din cabina de vot. "Da oare am votat cum trebuie, că eram fără ochelari?", se întreabă o altă bătrână, care tocmai îşi exercitase dreptul de vot.

Deşi este plasat pe primul loc în sondaje, PCRM nu atinge majoritatea necesară desemnării preşedintelui

Sondajele plasează PCRM pe primul loc, dar fără a obţine majoritatea de 61 de deputaţi din totalul de 101, necesară alegerii şefului statului, în timp ce patru partide de opoziţie au şansa de a trece pragul electoral de 5 la sută pentru a fi reprezentate în Parlament.

Victoria zdrobitoare a comuniştilor la alegerile legislative din aprilie a condus la manifestaţii care au degenerat în revolte, soldate cu devastarea Parlamentului şi a preşedinţiei.

"Sunt pentru comunişti, reprezintă o anumită stabilitate. Nu putem să continuăm aşa, cu manifestaţii, pogromuri şi alegeri repetate", apreciază Saşa, un student în vârstă de 19 ani, în faţa biroului de vot 113 din centrul capitalei moldovene.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a fost constrâns, în iunie, să dizolve Legislativul proaspăt ales, în lipsa unui compromis cu opoziţia privind alegerea succesorului său, el însuşi fiind nevoit să renunţe la funcţie după două mandate consecutive.

Diferite partide de opoziţie au acuzat deja formaţiunea aflată la guvernare că a abuzat de controlul deţinut asupra presei de stat şi a resurselor administrative pentru a influenţa rezultatele votului şi a denigra detractorii comuniştilor.

PCRM acuză opoziţia de "trădare", considerând-o responsabilă de violenţele din 7 aprilie, apreciind că opozanţii au încercat, cu sprijinul României, să organizeze o lovitură de stat.

"Trebuie să ne debarasăm de comunişti, ajunge. Ei înşişi au organizat incendiul de la Parlament pentru că asta le convenea", consideră Pavel, un mecanic în vârstă de 26 de ani, care ezită între două formaţiuni de opoziţie, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa Moldova Noastră.

Comuniştii nu exclud formarea unei coaliţii

Comuniştii nu au exclus totuşi formarea unei coaliţii cu unul sau mai multe partide de opoziţie, dar trei dintre ei au respins de la început această propunere.

Partidul aflat la putere pare să fi suferit de pe urma plecării unuia dintre liderii săi, fostul preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, care conduce în prezent Partidul Democrat.

El nu a exclus o alianţă cu comuniştii, dar numai în cadrul unei mari coaliţii.