ALEGERI în Rusia 2018: Putin, la al patrulea mandat de preşedinte. Competiţia electorală s-ar putea încheia încă din primul tur. Aproximativ 110 milioane de alegători, aşteptaţi la urne

La startul cursei electorale sunt aliniaţi opt candidaţi: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Pavel Grudinin (Partidul Comunist), Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creşterii), Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) şi Ksenia Sobciak (Iniţiativa civică).

Marele absent al acestor alegeri este Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puţin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorităţi covârşitoare a ruşilor.

Conform sondajelor de opinie, 71% dintre ruşi îl vor vota pe Vladimir Putin. Acesta este urmat la mare distanţă de Pavel Grudinin, care este creditat de 7% dintre cetăţenii Rusiei.

Liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski are o susţinere de 5,7%, iar prezentatoarea tv Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Iniţiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruşi.

Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi de peste 70%.

Pentru Vladimir Putin este cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei, după mai mult de 18 ani de când se află la conducerea ţării. 

CITEŞTE şi Radiografia Rusiei lui Vladimir Putin, înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică

Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.