ALEGERI ÎN SUA: Americanii fac glume pe seama posibilităţii ca un mormon să ajungă la Casa Albă

Analizând confruntarea între republicanul Mitt Romney şi preşedintele democrat în exerciţiu Barack Obama, John Turner, profesor de religie la George Mason University, "nu îşi aminteşte (să fi avut loc), de mult timp, o campanie atât de puţin religioasă", a declarat el pentru AFP.

Totuşi, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, un candidat mormon accede la candidatura supremă şi ar putea să obţină victoria.

Mitt Romney, un membru influent al acestei biserici, nu şi-a ascuns niciodată apartenenţa la această religie. Însă a avut grijă să "neutralizeze" subiectul, apreciază Turner, limitându-se la "câteva remarci de ordin general".

Apartenenţa la Biserica lui Isus Cristos al Sfinţilor Ultimelor Zile (LDS), numele oficial al Bisericii Mormone, nu poate să nu creeze suspiciune în această ţară, în care a fost creată şi în care are aproximativ şase milioane de membri, reprezentând 2 procente din populaţie.

LDS, fondată în 1820 de către Joseph Smith, este cunoscută prin misionari, practica poligamiei - respinsă în 1890 - şi expertiza sa în domeniul genealogiei, dezvoltată din motive religioase.

La sfârşitul lui august, un american din cinci afirma că "se simte incomod" în privinţa mormonismului, iar trei americani din cinci afirmau că se simt "foarte diferiţi", potrivit Institutului Pew. În iunie, 18% dintre americani vroiau să voteze pentru un mormon care candidează la preşedinţie, unii calificând această biserică drept o "sectă", potrivit unui sondaj Gallup.

- Economia, mai importantă decât religia

În opinia lui Turner, "mormonismul lui Romney a fost o problemă serioasă în timpul alegerilor primare republicane".

"Până la retragerea (ultraconservatorului catolic Rick) Santorum, Mitt Romney a pierdut întotdeauna votul protestanţilor evanghelici, cei mai neîncrezători, care cred că mormonii nu sunt creştini", adaugă el.

Ulterior, unii lideri evanghelici, ca de exemplu celebrul Billy Graham, şi-au îndemnat comunităţile să voteze pentru Romney.

Imaginea de "om de afaceri bogat, care nu ţine cont de interesele lor", este cea care îl poate costa voturi, notează Lee Jefferson, profesor de religie la Centre College, la Danville, în Kentucky.

"Publicul este mai interesat de proiectele economice ale candidaţilor decât de credinţa lor", subliniază Benjamin Knoll, profesor de politică la Danvilles.

Cu toate acestea, "nu a mai existat niciodată, anterior, o corelaţie atât de puternică între religie şi apartenenţa la un partid", deoarece "cei mai religioşi nu au mai votat niciodată atât de mult pentru republicani. Deci, religia contează", apreciază Knoll.

Candidatul Romney este susţinut, potrivit sondajelor, de către electoratul republican tardiţional, reprezentat de un alb, protestant, practicant, din mediul rural, mulţumit şi bărbat.

În schimb, Obama primeşte majoritatea sufragiilor celor mai defavorizaţi, tinerilor, femeilor, catolicilor liberali şi evreilor.

La rândul său, Obama a vorbit foarte puţin despre religia sa. El este protestant afiliat Bisericii Unite a lui Cristos. Însă preşedintele a intervenit personal pentru ca numele lui Dumnezeu să apară în programul democrat. La fel ca Mitt Romney, preşedintele american este nevoit să se confrunte cu o situaţie ambiguă, 11% dintre americani crezând că este musulman.

În plus, pentru prima dată, niciunul dintre cei patru candidaţi - atât Obama şi Romney, cât şi candidaţii la vicepreşedinţie Joe Biden şi Paul Ryan - nu este un alb protestant, aşa cum au fost cei mai numeroşi preşedinţi americani.

Pe când un ateu la Casa Albă? "Nu este tot atât de imposibil pe cât era acum 20 de ani", declară Turner, "dar este nevoie de timp pentru a ajunge la americanul mediu", este el de părere.