Alegeri legislative în Croaţia, sub semnul ambiţiei ţării de a adera la UE

Rezultatele acestor alegeri legislative - desfăşurate pentru a cincea oară după independenţa ţării, în 1991 - sunt greu de prevăzut, partidul de guvernământ Comunitatea Democratică Croată (HDZ) fiind aproape la egalitate în sondaje cu Partidul Social-Democrat (SPD).

HDZ este creditat cu 34,4 la sută din voturi, în timp ce SDP cu 30,1 la sută, potrivit unui ultim sondaj de opinie publicat miercuri. Alte şase formaţiuni şi coaliţii au şanse să depăşească pragul de 5 la sută din voturi, pentru a intra în Parlament, potrivit aceleiaşi surse.

Cu toate acestea, principalele două partide rivale vor fi obligate să formeze o coaliţie cu alte partide, pentru a forma un guvern.

Peste 4,3 milioane de alegători trebuie să aleagă Parlamentul monocameral compus din 140 de locuri, câte 14 pentru fiecare dintre cele zece circumscripţii electorale ale ţării, cărora li se adaugă cele opt mandate rezervate din oficiu minorităţilor.

Alegătorii din diaspora, circa 400.000, printre care croaţii din Bosnia care susţin, în mod tradiţional HDZ, ar putea fi reprezentaţi în viitorul Parlament de până la 12 deputaţi, în funcţie de rata lor de participare la scrutin.

Secţiile de vot se vor deschide la orele 06.00 GMT (08.00 ora României) şi se vor închide la 18.00 GMT (20.00 ora României). Televiziunea naţională şi posturile private vot prezenta rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne imediat după închiderea secţiilor de vot.

Primele rezultate oficiale sunt aşteptate în jurul orei 20.00 GMT (22.00 ora României), potrivit Comisiei electorale centrale.

"Este greu de prezis cine va câştiga. Dar, întrucât există un consens în ceea ce priveşte principalele obiective politice, oricare ar fi partidul care va forma guvernul, politica externă şi cea internă vor fi foarte similare, dacă nu identice", apreciază analistul politic Davor Gjenero.

Atât HDZ cât şi SDP promovează integrarea în NATO şi aderarea rapidă la UE.

Fosta republică iugoslavă doreşte să fie invitată să adere la NATO în primăvara viitoare şi aspiră la integrarea în UE în jurul anului 2010, după ce a demarat negocierile de aderare la sfârşitul lui 2005.

Agenda celor două principale partide rivale diferă uşor pe plan economic, HDZ privilegiind liberalismul, în timp ce social-democraţii au anunţat o implicare mai puternică a statului în gestionarea economiei.

Revenit la putere după alegerile legislative precedente, din noiembrie 2003, după ce petrecuse patru ani în opoziţie, HDZ - condus de premierul în exerciţiu Ivo Sanader - i-a exclus din rândurile sale pe liderii ultranaţionalişti şi a dobândit imaginea unei formaţiuni europene de dreapta.

"Sanader a reuşit să-şi câştige adepţi în rândul minorităţii sârbe" care a susţinut guvernul său în Parlament, subliniază analistul politic Dragan Bagici.

"Este meritul formaţiunii HZN a lui Sanader, faptul că a înscris Croaţia pe drumul spre UE", apreciază el.

Întoarcerea refugiaţilor sârbi din Croaţia, care au părăsit ţara în timpul războiului sârbo-croat dintre 1991-1995, reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei sunt principalele criterii care trebuie îndeplinite înaintea aderării la UE.

Dintre cei aproximativ 280.000 de sârbi care au părăsit Croaţia, circa 40 la sută s-au reîntors în patrie, potrivit ONU. Ei reprezintă, la ora actuală, 4,5 la sută din cele 4,4 milioane de locuitori ai ţării.

Guvernul în exerciţiu se laudă de asemenea cu îndeplinirea obligaţiilor sale faţă de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, convingând mai mulţi foşti generali inculpaţi pentru crime de război să se predea instanţei de la Haga şi cooperând pentru a obţine arestarea în 2005, în Spania, a ultimului fugar dat în urmărire de TPI.

Cu o creştere economică de 4,8 la sută în 2006, un salariu mediu lunar de aproximativ 600 de euro şi o viaţă politică stabilă, Croaţia este dată de multe ori ca exemplu de Bruxelles pentru celelate foste republici iugoslave.