Alegeri Parlamentare în Franţa. Stânga este pe primul loc, partidul lui Macron pe doi, extrema dreaptă cade pe trei / Premierul Gabriel Attal anunţă că îşi va prezenta demisia

  • Rata de participare a fost cea mai ridicată de la 1981 reflectând interesul public crescut în alegerile parlamentare.
  • În urma alegerilor de duminică, Franţa este pe cale să ajungă la un parlament fragmentat, o alianţă de stânga obţinând în mod neaşteptat primul loc în faţa extremei drepte, într-o surpriză majoră care va împiedica Rassemblement National al lui Marine Le Pen să conducă guvernul.
  • Rezultatul, dacă va fi confirmat, va lăsa parlamentul divizat în trei mari grupuri cu platforme extrem de diferite şi fără tradiţie de a lucra împreună.
  • Alianţa de stânga ar fi câştigat alegerile obţinând 172-192 locuri, potrivit primelor proiecţii.
  • Adunarea naţională a Franţei are 577 de locuri, fiind necesare 289 de locuri pentru o majoritate absolută.
Urmărește
9477 afișări
  • În ciuda sondajelor de opinie din timpul campaniei, care preziceau că extrema dreaptă va obţine cele mai multe locuri, Noul Front Popular, stânga radicală, este în frunte, potrivit proiecţiilor.
  • Partidul lui Emmanuel Macron sunt pe locul al doilea. Primul ministru, Gabriel Attal, care este un aliat al lui Macron, a declarat că îşi va prezenta demisia.
  • Rassemblement National de extremă dreapta şi aliaţii săi sunt în urmă, pe locul al treilea, arată proiecţiile.
  • Proiecţia Ipsos plasează acum Noul Front Popular la 171-187 de locuri, alianţa partidului lui Macron la 152-163 de locuri şi Rassemblement National şi aliaţii săi la 134-152 de locuri.

UPDATE Noul Front Popular, cele mai multe locuri în alegerile parlamentare din Franţa, dar nu majoritate

Ministerul francez de Interne a confirmat rezultatele finale ale alegerilor de duminică, care au înregistrat o prezenţă la vot de 66,63%.

Cel mai mare număr de locuri a fost câştigat de alianţa de stânga Noul Front Popular - cu 182 de locuri.

Partidul de centru al lui Emmanuel Macron a obţinut 163 de locuri.

Pe locul al treilea, Partidul de extremă-dreapta Adunarea Naţională şi aliaţii săi au obţinut 143 de locuri.

Asta înseamnă că niciun partid nu a obţinut cele 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută şi pare să arunce Franţa în incertitudine politică.

Cum niciun partid nu este aproape de a obţine majoritatea, parlamentul va fi probabil paralizat, împărţit între trei blocuri, notează CNN.

UPDATE

Moneda euro a scăzut duminică, după ce sondajele la ieşirea de la urne pentru runda finală a alegerilor parlamentare din Franţa au indicat un parlament suspendat, gruparea de stânga Noul Front Popular câştigând cele mai multe locuri.
 
Moneda unică europeană a scăzut ultima dată cu 0,2%, la 1,081 dolari, deşi volumele au rămas slabe în debutul tranzacţiilor din Asia.

UPDATE Premierul Gabriel Attal anunţă că îşi va prezenta luni dimineaţa demisia lui Emmanuel Macron

Emmanuel Macron va trebui să numească un nou prim-ministru.
 
În urma celui de-al doilea tur al alegerilor legislative, nu s-a format o majoritate clară în Adunarea Naţională. Blocul NFP se află pe primul loc, înaintea coaliţiei prezidenţiale şi a RN. Emmanuel Macron va trebui să îl înlocuiască pe Gabriel Attal şi să numească rapid un nou prim-ministru.

Liderul extremei drepte, Jordan Bardella, partidul Rassemblement National, a părut să recunoască înfrângerea, afirmând că Franţa a fost aruncată în mâinile extremei stângi şi că partidul său îşi va amplifica activitatea în opoziţie.

Citeşte AICI Cine este Jean-Luc Mélenchon, omul ce a câştigat cu alianţa sa alegerile din Franţa

Alegeri Franţa. Ce ştim până acum

În urma alegerilor de duminică, Franţa este pe cale să ajungă la un parlament fragmentat, o alianţă de stânga obţinând în mod neaşteptat primul loc în faţa extremei drepte, într-o surpriză majoră care va împiedica Rassemblement National al lui Marine Le Pen să conducă guvernul.

Rezultatul, dacă va fi confirmat, va lăsa parlamentul divizat în trei mari grupuri cu platforme extrem de diferite şi fără tradiţie de a lucra împreună.

Acest lucru ar putea anunţa o perioadă de instabilitate, cu excepţia cazului în care stânga reuşeşte să ajungă la o înţelegere cu alte partide pentru a lucra împreună.

Alianţa de stânga ar urma să câştige între 172 şi 215 locuri din totalul de 577, conform previziunilor realizate de instituţiile de exit-poll. Aceste proiecţii sunt de obicei fiabile. 

Alianţa de centru a lui Macron, pe care a fondat-o pentru a-şi susţine prima candidatură la prezidenţiale în 2017, ar urma să se claseze pe locul al doilea şi să obţină între 150 şi 180 de locuri.

Rassemblement National al lui Marine Le Pen, despre care se preconiza de câteva săptămâni că va câştiga alegerile, ar fi obţinut între 115 şi 155 de locuri.       

Alianţa stânga-verzi ar fi câştigat alegerile: primele proiecţii

Urnele s-au închis în Franţa şi au fost publicate primele proiecţii.

Adunarea naţională a Franţei are 577 de locuri, fiind necesare 289 de locuri pentru o majoritate absolută.

Iată primele previziuni privind repartizarea mandatelor, realizate de Ipsos. Aceasta arată stânga în frunte, într-o schimbare majoră faţă de sondajele de opinie din timpul campaniei.

  • Stânga- Noul Front Popular: 172-192 locuri
  • Partidul lui Emmanuel Macron: 150-170 de locuri
  • Extrema dreaptă Rassemblement National şi aliaţii săi: 132-152 de locuri

Jean-Luc Mélenchon s-a adresat susţinătorilor, declarând că Emmanuel Macron ar trebui să apeleze la Noul Front Popular pentru a guverna.

După EXIT POLL-ul din Franţa, Jordan Bardella spune că „partidul RN a realizat creşterea cea mai importantă de până acum din istorie, deşi poporul a ales altceva”.

Sondajele par să nu confirme valul de extremă dreapta

Sondajele la ieşirea de la urne tocmai au fost puse la dispoziţie şi toate dau cifre diferite - până la punctul în care nu putem spune cu încredere care partid a ieşit învingător.
 
France Télévisions dă Rassemblement Nationalîntre 120 şi 160 de locuri - dacă este corect, atunci este o înfrângere surprinzătoare pentru RN, care ar fi ocupat locul al treilea.
 
Alte două sondaje, inclusiv cel al celui mai mare canal privat francez, TF1, şi cel al RTL/M6, sugerează că RN ar fi ocupat locul al doilea. O altă proiecţie oferă RN cel mai mare număr de locuri.
 
Cu toate acestea, ceea ce este clar este că Franţa se îndreaptă spre un parlament fără majoritate clară, în care niciun bloc nu controlează majoritatea. Imaginea va deveni mai clară în următoarele câteva ore, pe măsură ce rezultatele efective vor începe să apară.

UPDATE 

După închiderea urnelor în jurul orei 20:00, ora locală, liderul partidului Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, este programat să ţină un discurs, urmat de Marine Le Pen, două ore mai târziu, după publicarea EXIT POLL-urilor.
 
Dacă niciun partid nu obţine majoritatea în turul doi, rezultatul ar fi un parlament suspendat.
 
Dacă partidul de extremă dreapta – Reuniunea Naţională – va câştiga majoritatea, Franţa va avea primul guvern de extremă-dreapta după cel de-al Doilea Război Mondial, cu Bardella, în vârstă de 28 de ani, probabil Prim-ministru.
 
Reuniunea Naţională ar putea încerca să formeze o coaliţie – deşi nu are parteneri naturali nici printre centrişti, nici printre stângi – sau Macron ar putea încerca să urmărească una cu centrul stânga, sau chiar să numească un guvern tehnocrat fără afilieri politice.

UPDATE 

Gabriel Attal s-a alăturat lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Premierul şi alţi oficiali din tabăra prezidenţială s-au reunit pentru o întâlnire la Palatul Élysée cu Emmanuel Macron.

UPDATE

Peste 49 de milioane de persoane sunt înscrise pe listele electorale, scrie AlJazeera.
 
O forţă politică are nevoie de 289 de locuri în Adunarea Naţională de 577 de membri pentru a obţine majoritatea absolută.
 
În primul tur, au fost decise 76 de locuri, dintre care 39 din partea RN, 32 din partea NFP şi doi candidaţi de pe lista de centrişti a lui Macron.
 
NFP şi centriştii lui Macron au retras peste 200 de candidaţi din competiţiile din turul al doilea pentru a evita divizarea voturilor.
 
Autorităţile au desfăşurat 30 000 de poliţişti în ziua votului.
 
În timpul primului tur de scrutin de duminica trecută, prezenţa la vot de aproape 67% a fost cea mai ridicată din 1997.

UPDATE 

Prezenţa la vot până la ora 17:00 locală a fost de 59,71%, un record din 1981 până în prezent, informează BFMTV. Ministerul de Interne din Paris a furnizat aceste cifre. Conform estimărilor BFMTV, participarea la vot până la închiderea urnelor la ora 20:00 se va ridica la 67,10%, o creştere uşoară faţă de primul tur de săptămâna trecută, care a avut o rată de 66,70%.

UPDATE 

Preşedintele francez Emmanuel Macron va organiza o întâlnire la Palatul Elysee la ora locală 18:30 pentru a urmări rezultatele alegerilor, alături de liderii majorităţii, inclusiv premierul Gabriel Attal.

UPDATE 

În majoritatea comunelor unde se desfăşoară votul, secţiile de votare se vor închide la ora locală 18:00 (19:00, ora României). Totuşi, programul ar putea fi prelungit în anumite oraşe mari, astfel că votul se va încheia la orele 19:00 sau chiar 20:00. Acesta este cazul Parisului, precum şi oraşelor Toulouse şi Lyon, unde alegătorii vor putea vota până la ora 20:00, potrivit BFMTV. Conform regulilor, niciun rezultat - nici măcar parţial - nu poate fi comunicat înainte de ora 20:00 locală, când se închid ultimele secţii de votare din Franţa.

UPDATE 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat puţin înainte de ora 12:30 locală la Touquet, în a patra circumscripţie din Pas-de-Calais, unde candidatul Rassemblement National (RN) Benoit Dolle a obţinut primul loc în primul tur de scrutin cu 42,3% din voturi, depăşindu-l pe candidatul taberei prezidenţiale, Philippe Fait, care a obţinut 30,6%, informează BFMTV.
 
După vot, preşedintele şi-a rezervat un moment pentru tradiţionala baie de mulţime, cu selfie-uri şi strângeri de mâini. Ulterior, se va întoarce la Palatul Elysee din Paris, unde va urmări seara electorală. Conform BFMTV, este posibil ca preşedintele să susţină un discurs la închiderea urnelor, referitor la alegeri.
 

Ştirea iniţială

Al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franţa a înregistrat o participare ridicată la vot, de 26,3% până la prânz, depăşind recordurile anterioare din 1981, scrie Reuters. Alegerile au captat un interes public semnificativ datorită naturii sale polarizante şi posibilei ascensiuni a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) ca partid dominant. Dacă va avea succes, RN ar putea submina autoritatea preşedintelui Emmanuel Macron, deşi este puţin probabil să obţină o majoritate absolută, ceea ce ar putea duce la un parlament fragmentat şi la o instabilitate prelungită în Franţa, a doua cea mai mare economie din zona euro.

RN, condus de Marine Le Pen, ar putea forma primul guvern de extremă dreapta al Franţei de la Al Doilea Război Mondial, ceea ce ar avea implicaţii substanţiale pentru Uniunea Europeană. Macron, răspunzând la o înfrângere recentă în faţa RN în alegerile pentru Parlamentul European, a convocat aceste alegeri anticipate, poziţionând guvernul său centrist împotriva RN şi a opoziţiei de stânga.

Nemulţumirea alegătorilor faţă de problemele economice, inclusiv criza costului vieţii, a alimentat sprijinul pentru RN. Totuşi, RN este prevăzut să nu atingă majoritatea de 289 de locuri necesară pentru a-l numi pe protejatul lui Le Pen, Jordan Bardella, ca prim-ministru. Pentru a contracara RN, alianţa lui Macron şi Frontul Nou Popular (NFP) de stânga şi-au retras strategic candidaţii din cursele cu trei părţi.

În timpul campaniei de trei săptămâni, violenţa politică a crescut, fiind raportate peste 50 de agresiuni asupra candidaţilor şi susţinătorilor. Măsurile de securitate au fost sporite, cu 30.000 de poliţişti desfăşuraţi în aşteptarea protestelor potenţiale în cazul în care RN câştigă.

RN şi-a extins baza de sprijin dincolo de bastioanele tradiţionale, abordând preocupările publice legate de bugetele gospodăriilor, securitate şi imigraţie. În ciuda eforturilor lui Macron de a-şi prezenta alianţa ca fiind alternativa stabilă, agenda sa politică se confruntă cu provocări indiferent de rezultatul alegerilor.

Un guvern condus de RN ar putea complica rolul Franţei în UE şi ar ridica întrebări despre poziţia sa în problemele globale. În timp ce Bardella a indicat că RN nu va forma un guvern fără majoritate, Le Pen a sugerat că ar putea încerca acest lucru dacă se apropie de pragul necesar. Având în vedere lipsa de experienţă a Franţei cu guvernele de coaliţie, ar putea apărea un guvern de tranziţie pentru a gestiona treburile zilnice fără un mandat de reformă.

Politicile propuse de RN includ înăsprirea legilor privind imigraţia, expulzarea migranţilor ilegali şi scăderea vârstei de pensionare, în ciuda deficitului bugetar în creştere al Franţei. Incertitudinea alegerilor a cauzat fluctuaţii în preţurile activelor franceze şi în sentimentul investitorilor, reflectând anxietăţile privind stabilitatea politică şi economică viitoare.


 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici