Alegeri prezidenţiale anticipate în Kazahstan, stabilite pentru 3 aprilie 2011

"În acord cu punctul 3-1 al articolului 41 din Constituţia Kazahstanului, la 3 aprilie 2011 sunt fixate alegeri prezidenţiale anticipate", se arată în decretul semnat de Nazarbaiev şi transmis presei de preşedinţia kazahă.

Preşedintele kazah a fost reales pentru o perioadă de şapte ani în decembrie 2005, el câştigând alegerile cu peste 91 la sută din voturi. O reformă constituţională a redus mandatul prezidenţial la cinci ani, anulând în acelaşi timp interdicţia care îl viza pe Nazarbaiev de a mai candida.

Şeful statului kazah, în vârstă de 70 de ani, a anunţat luni organizarea unor alegeri prezidenţiale anticipate la o dată nedeterminată, respingând organizarea unui referendum pentru prelungirea până în 2020 a mandatului său, aşa cum dorea Parlamentul.

Preşedintele kazah, la putere în ultimii peste 20 de ani, din perioada sovietică, a promis într-un discurs în faţa naţiunii, la 28 ianuarie, că va rămâne la putere cât timp îi va permite sănătatea.

Miercuri, Parlamentul, controlat de partidul Nur Otan, al şefului statului, a adoptat o reformă constituţională ce autorizează preşedintele să convoace alegeri prezidenţiale anticipate în această fostă republică sovietică din Asia Centrală, foarte bogată în hidrocarburi.

Această revizuire a legii fundamentale a intervenit ca urmare a respingerii de către Nazarbaiev a unei iniţiative semnate de cinci milioane de cetăţeni şi validate de Parlament, în favoarea unui referendum care să suprime alegerile prezidenţiale în perioada 2012-2017, pentru a-l menţine pe şeful statului la putere până în 2020.

Puterea kazahă a apreciat în această săptămână că victoria preşedintelui ar fi una zdrobitoare la scrutinul anticipat.

"Sunt sigur că Nursultan Nazarbaiev va câştiga cu 95,9 la sută sufragiile alegătorilor kazahi", a declarat un consilier al preşedintelui, Ermuhamet Ertisbaiev, într-un interviu pentru ziarul proguvernamental Liter. "Ca şi ultima oară, vor exista multe candidaturi lipsite de importanţă (politică) şi care nu au absolut nicio şansă", potrivit acestuia.

Niciun scrutin în Kazahstan nu a fost recunoscut ca fiind liber de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), după dobândirea independenţei ţării în 1991.

În 2010, preşedintele kazah şi-a atribuit titlul de Elbasi (lider al naţiunii în kazahă), statut care i-a conferit, pe viaţă, puterea de a decide marile orientări politice ale ţării, precum şi imunitate pe viaţă.

Decizia lui Nazarbaiev de a nu prelungi mandatul prin referendum a intervenit după critici aprinse ale aliaţilor săi occidentali, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Occidentul evită în general să critice Kazahstanul, pentru a-şi menţine relaţiile bune cu această putere petrolieră strategică învecinată cu Rusia şi China.

Potrivit organizaţiilor de apărare a drepturilor omului, opoziţia şi presa independente sunt marginalizate şi ţara este de facto condusă de un partid unic, după alegerile legislative din 2007, când Nur Otan a câştigat toate mandatele în Parlament.