Alegeri prezidenţiale în Brazilia: duel la baionetă între Lula şi Bolsonaro. Sondajele indică un câştigător detaşat

Duminică, 2 octombrie 2022, milioane de brazilieni vor fi chemaţi la vot pentru a alege următorul preşedinte al Republicii

Se vor duela Luiz Inácio Lula da Silva şi Jair Bolsonaro. Primul, în vârstă de 76 de ani, fost sindicalist, vechi lider al Partidului Muncitorilor, a condus deja Brazilia în primii ani ai mileniului al treilea: Lula a deţinut puterea din 2003 până în 2011, când a predat apoi ştafeta partenerului său de partid, Dilma Rousseff.

Al doilea, Jair Bolsonaro, în vârstă de 67 de ani, este actualul preşedinte al ţării sud-americane. Numele de familie îşi trădează originile: familia bunicului patern provenea dintr-un orăşel din provincia Padova. Bolsonaro aparţine Partidului Social Liberal, de orientare naţionalistă şi conservatoare. În 2018, victoria sa în turul doi a fost copleşitoare: şi-a învins adversarul, Fernando Haddad (din partidul lui Lula) cu o marjă uriaşă.

Bolsonaro, denunţat la Haga pentru crime împotriva umanităţii

Patru ani mai târziu, însă, lucrurile par să se fi schimbat foarte mult. Sondajele dau aproape sigur victoria fostului preşedinte. Este sugerată alegerea directă a lui Lula încă din primul tur, fără a ajunge la scrutinul programat pentru 30 octombrie. Unii analişti vorbesc de un avantaj de 15 puncte procentuale. Aproape că nu se menţionează ceilalţi candidaţi din Brazilia: progresistul Ciro Gomes şi exponentul Mişcării Democrate Braziliene, Simone Tebet.

Campania electorală a celor două nume mari a fost foarte violentă, mai ales din cauza polarizării şi tensiunii care s-a creat în jurul lor. Disputele, televizate sau nu, dintre cei doi s-au consumat mereu în rafale de insulte. De mai multe ori, Bolsonaro a adresat epitete şi insulte la adresa adversarului său.

„Preşedinţia sa a fost cea mai coruptă din istoria Braziliei”, a tunat el împotriva lui Lula. Şeful statului nu a ezitat să-şi numească adversarul „hoţ”, făcând aluzie la evenimentele juridice care de-a lungul anilor l-au copleşit pe Lula (vezi scandalul de mită Petrobras din 2016, pentru care fostul sindicalist a fost în închisoare între 2018 şi 2019).

La rândul său, Lula a răspuns mereu criticând politicile adversarului său, vinovat de o intervenţie nesăbuită în probleme de mediu (pentru defrişarea şi incinerarea Amazonului, în primul rând) şi de o proastă organizare a alegerilor, în sectorul sănătăţii existând cea mai grea perioadă de Covid din Brazilia.

Frica de fraudă

În vederea alegerilor, atenţia este sporită, pentru a se evita manipularea votului. În Brazilia, din 1996, au fost folosite urne electronice cărora li se aplică sigilii de securitate: acest lucru ar trebui să asigure încredere maximă în exprimarea consimţământului. Cu toate acestea, Bolsonaro şi-a exprimat în mod repetat îndoielile cu privire la fiabilitatea acestor instrumente de exprimare a voturilor. Într-o declaraţie, partidul său a evidenţiat suspiciunea asupra angajaţilor guvernamentali, „având potenţiala putere absolută de a manipula votul, fără a lăsa urme”.

Preşedintele în funcţie, însă, nu a reuşit niciodată să aducă dovezi concrete, pentru a-şi susţine teza. În orice caz, escaladarea provocărilor cursei electorale a stârnit atenţia internaţională asupra acestor alegeri. ONG-ul „Human Rights Watch” a lansat un apel pentru ca dreptul de vot în Brazilia să fie exprimat „liber şi în siguranţă”.

Bolsonaro s-ar putea să nu-şi accepte înfrângerea

Chiar dacă sondajele sunt clare, preşedintele în funcţie pare să nu fie atât de pregătit să renunţe la putere. În mai multe rânduri, în săptămânile campaniei electorale, Bolsonaro a dat de înţeles că s-ar putea să nu-şi recunoască înfrângerea. O atitudine care a fost comparată cu cea avută de Donald Trump, la alegerile prezidenţiale din SUA împotriva lui Joe Biden.

Teama este că o situaţia ar putea declanşa ceva similar cu atacul Congresului din 2021, dar cu consecinţe şi mai grave. Teama de o lovitură de stat este mereu la colţ, mai ales într-o ţară precum Brazilia, care cu siguranţă nu se poate lăuda cu soliditatea structurilor democratice ale statelor europene şi nord-americane.

Relaţia strânsă pe care şeful statului în funcţie a avut-o întotdeauna cu Armata este şi ea îngrijorătoare. Şi nu este clar cum se va situa Armata braziliană, dacă vor izbucnit revolte, în zilele de după vot.