Alegeri prezidenţiale în Macedonia de Nord. Comisia Electorală a anunţat rezultatele parţiale după numărarea a 98% din voturi

Cei 1,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot ai Macedoniei de Nord au fost chemaţi duminică la urne pentru alegerea noului preşedinte al ţării, în cadrul unui scrutin dominat de disensiunile profunde privitoare la redenumirea ţării, în urma unui acord cu Grecia, potrivit Euronews.

Modificarea denumirii statului, din „Republica Macedonia” (recunoscută la nivel internaţional sub denumirea „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, n.r.) în „Republica Macedonia de Nord”, a fost o condiţie impusă de Grecia pentru rezolvarea disputei referitoare la numele acestei ţări. Modificarea denumirii statului, care a fost solicitată de Grecia pentru ca Atena să nu se mai opună aderării Macedoniei la NATO şi UE, a fost decisă în urma Acordului de la Prespa, semnat în 2018.

Acordul de la Prespa continuă să fie un subiect controversat, însă, iar discuţiile pe această temă au dominat campania electorală pentru scrutinul de duminică.

Potrivit rezultatelor anunţate de autorităţi după numărarea a 98% din voturi, social-democratul Pendarovski a obţinut 42,7% din voturi, în timp ce Siljanovska-Davkova, membră a partidului VMRO-DPMNE, a obţinut 42,5%. Candidatul independent Blerim Reka se clasează pe locul al treilea, cu 10,4%. Având în vedere că niciunul dintre candidaţi nu a obţinut mai mult de jumătate din voturi, Pendarovski şi Siljanovska-Davkova ar urma să intre în turul al doilea al alegerilor, programat pentru data de 5 mai. Reuters notează că cei doi au viziuni diametral opuse faţă de Acordul de la Prespa. În timp ce Pendarovski şi partidul său susţin modificarea numelui ţării, partidul VMRO-DPMNE, reprezentat în alegeri de Siljanovska-Davkova, respinge înţelegerea cu Grecia.

Preşedintele Macedoniei de Nord are un rol în cea mai mare parte ceremonial, dar deţine funcţia de comandant suprem al forţelor armate şi este cel care promulgă legile votate în Parlament.