UPDATE 10:58: Preşedintele Germaniei a votat la aproximativ o oră după deschiderea urnelor
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a votat alături de soţia sa în cadrul alegerilor anticipate din Germania. Steinmeier a votat la o secţie de votare din districtul Zehlendorf din sud-vestul Berlinului la aproximativ o oră după deschiderea urnelor. Acesta a mulţumit lucrătorilor electorali şi a îndemnat cetăţenii să îşi exercite dreptul democratic şi să voteze.
UPDATE 10:48: Alegătorii germani dezamăgiţi se îndreaptă spre AfD, pe fondul nemulţumirii politice
Alternativa pentru Germania (AfD), o formaţiune de extremă-dreapta veche de 12 ani, este aşteptată să obţină cel mai bun rezultat de până acum, în timp ce puterea economică a Europei, aflată în dificultate, se îndreaptă spre dreapta.
„Sunt complet dezamăgită de politică, aşa că poate o alternativă ar fi mai bună”, a declarat pentru agenţia de presă Reuters Ludmila Ballhorn, bibliotecar pensionar din Berlin, în vârstă de 76 de ani, care intenţionează să voteze AfD. Ballhorn a declarat că se luptă să trăiască cu pensia sa de 800 de euro. „Chiriile şi toate celelalte costuri au crescut vertiginos”.
UPDATE 10:00: Unii alegători îşi exprimă dorinţa pentru o schimbare politică spre dreapta
Până la 30% dintre alegători au rămas indecişi săptămâna trecută, printre aceştia numărându-se Sylvia Otto, în vârstă de 66 de ani, care a declarat că „încă mi se pare dificil să iau o decizie de data aceasta”.
Vorbind la Berlin, ea a spus că doreşte „o schimbare - dar acum o schimbare la dreapta”. „Asta este foarte important pentru mine”, a declarat ea pentru agenţia de presă AFP.
Ştirea iniţială
Alegerile federale din Germania din 23 februarie 2025 se anunţă un moment decisiv pentru viitorul politic al ţării, cu o competiţie strânsă între mai mulţi lideri influenţi. Procesul electoral, complex şi bine reglementat, va decide componenţa noului Bundestag şi viitorul cancelar al Germaniei.
Cum funcţionează sistemul de vot în Germania
În Germania, alegerile federale sunt bazate pe un sistem electoral mixt, care combină votul majoritar cu cel proporţional. Alegătorii germani au două voturi importante: primul vot (Erststimme) este acordat pentru a alege un candidat din circumscripţia electorală, iar al doilea vot (Zweitstimme) este dat unui partid pe plan naţional, determinând astfel distribuirea mandatelor proporţionale. Acest sistem permite o reprezentare echilibrată şi asigură că partidele mai mici au şanse să obţină locuri în parlament, în funcţie de suportul naţional pe care îl primesc.
Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să obţină cel puţin 5% din voturile la nivel naţional sau să câştige cel puţin trei mandate directe. În plus, există un mecanism de mandate suplimentare, care garantează că distribuirea mandatelor este corectă şi reflectă proporţionalitatea voturilor exprimate.
Principalele figuri politice şi temele de campanie
În ceea ce priveşte competiţia pentru funcţia de cancelar, patru lideri politici se află în centrul atenţiei.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştine Democrate (CDU), este favorit în sondaje şi se remarcă prin poziţiile sale conservatoare, pro-afaceri şi prin accentul pus pe controlul migraţiei.
Olaf Scholz, actualul cancelar al Germaniei şi lider al Partidului Social Democrat (SPD), îşi apără bilanţul guvernamental, în ciuda prăbuşirii recente a coaliţiei de guvernare. De asemenea,
Robert Habeck, vicecancelar şi ministru al Economiei, este susţinut de Verzii ecologişti pentru abordările sale progresiste în domeniul climatic şi energetic.
Alice Weidel, reprezentanta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), reprezintă extremă dreaptă, fiind o figură controversată, dar cu o influenţă electorală semnificativă.
Dezbaterea electorală se concentrează pe câteva teme esenţiale. În primul rând, dezinformarea online reprezintă o provocare majoră, având în vedere influenţa platformelor de socializare şi a campaniilor online. Problemele organizatorice, cum ar fi neclarităţile în legislaţia electorală şi accesibilitatea votului pentru persoanele cu dizabilităţi, sunt subiecte de preocupare. De asemenea, transparenţa procesului electoral este un aspect critic, pentru a asigura încrederea publicului în rezultate.
Sondajele şi configurarea viitoarelor coaliţii
În privinţa
sondajelor, CDU/CSU se află în frunte cu aproximativ 29% din intenţiile de vot, urmat de AfD cu 21%, iar SPD este pe locul trei cu 15%. Partidele Verzi şi FDP se află într-o competiţie strânsă pentru a depăşi pragul electoral, cu scoruri între 5% şi 13%. Aceste procente sugerează o competiţie intensă şi o posibilă fragmentare politică, ceea ce va face necesară formarea unei coaliţii pentru a guverna eficient Germania.
AfD, în ciuda unei influenţe electorale semnificative, nu are şanse reale să formeze un guvern din cauza refuzului altor partide de a colabora cu ei din cauza ideologiei extremiste. Totuşi, influenţa lor asupra agendei politice şi atenţia internaţională, inclusiv sprijinul din partea unor figuri importante precum Elon Musk, subliniază importanţa lor în această cursă electorală.
Alegerile din 23 februarie 2025 vor reprezenta o perioadă crucială în politica germană. Acestea vor stabili nu doar cine va conduce Germania în următorii ani, dar şi care vor fi priorităţile politice ale noii coaliţii de guvernare, într-un context marcat de tensiuni politice şi economice.
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.