Alegerile din Italia: Formaţiunea Liga Nordului, la doar 1,2% în urma Partidului Democrat. Cine a primit cele mai multe voturi /Analist: Urmează un nou deceniu pierdut

Liga Nordului a obţinut 17,7% dintre voturi, în comparaţie cu cele 18,9% pentru Partidul Democrat (PD, centru-stânga).

Formaţiunea populistă Mişcarea Cinci Stele (M5S) a primit cele mai multe voturi, 32%. Partidul Forza Italia (FI, centru-dreapta), condus de către Silvio Berlusconi, a obţinut 14% din sufragii.

Partidul naţionalist-conservator Fraţii Italiei (FdI), condus de către Giorgia Meloni, a înregistrat 4,4% dintre voturi.

Partidul Liberi şi Egali (LeU, stânga), condus de către fostul preşedinte al Senatului Pietro Grasso, a primit 3,4%, deşi în sondajele pre-electorale era creditat cu 6-7%.

Formaţiunea +Europa, aliată cu Partidul Democrat şi condusă de către fostul ministru de Externe şi comisar european Emma Bonino, a primit 2,6% dintre voturi.

Luigi Di Maio, candidat la funcţia de premier din partea formaţiunii Mişcarea Cinci Stele, a declarat că rezultatul înregistrat de către partidul său este unul istoric.

"Este o zi frumoasă, în ciuda ploii. Este un rezultat istoric şi o emoţie de nedescris", a spus Di Maio.

În schimb, rezultatele parţiale au generat tensiuni în cadrul Partidului Democrat, iar liderul Matteo Renzi ar putea demisiona. Ministrul Agriculturii, Maurizio Martina, a declarat că "este o înfrângere clară". Secretarul general al PD, Emiliano Fiano, a vorbit despre "o înfrângere uriaşă" care pune la îndoială conducerea fostului premier Matteo Renzi.

Peste 46 de milioane de cetăţeni italieni au fost chemaţi la urne duminică pentru desemnarea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor. Prezenţa la vot a depăşit nivelul de 70%.

În privinţa alianţelor, coaliţia de centru-dreapta are 36%, iar coaliţia de centru-stânga are 24%. Variantele de guvern pe care preşedintele Sergio Mattarella le are la dispoziţie sunt: coaliţie de centru-dreapta condusă de Mişcarea Cinci Stele, coaliţie între M5S şi formaţiunile de centru-stânga sau un parteneriat între Mişcarea Cinci Stele şi Liga Nordului.

Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, s-a declarat încrezător în privinţa unui guvern de centru-dreapta, respingând ideea formării unei coaliţii cu Mişcarea Cinci Stele.

"Este o victorie extraordinară, care ne oferă bucurie şi responsabilitate. A fost un vot pentru viitor, cred într-un guvern de centru-dreapta. Sunt o persoană care îşi respectă cuvântul dat şi angajamentul pentru o coaliţie de centru-dreapta, care a câştigat alegerile şi care poate guverna. Partidul care a primit cele mai multe voturi va avea onoarea şi povara de a scoate ţara din zona nisipurilor mişcătoare", a spus Salvini.

Experţii estimează că discuţiile pentru formarea unei coaliţii de guvernare vor dura cel puţin două săptămâni. Prima sesiune a noului Parlament italian este programată pentru 23 martie, în care ar trebui să fie votaţi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Analist: Pentru Italia de după alegeri urmează un nou deceniu pierdut

Perspectiva noului guvern italian este un orizont economic şi mai dur, continuarea stagnării, o încetinire a creşterii economice şi un nou “deceniu pierdut”, spune Christopher Dembik, director analiză macro Saxo Bank.

„Pur şi simplu nu văd cum următorul guvern de la Roma poate evita un nou “deceniu pierdut” pentru Italia.

Pe baza rezultatelor parţiale, se pare că avem două opţiuni de guvernare în Italia: o coaliţie de dreapta, compusă din Fraţii Italiei, Liga Nordului şi Forza Italia sau o guvernare ipotetică formată din Forza Italia şi Partidul Democratic. Populismul este o mişcare cu popularitate în creştere în Italia, dar, din moment ce Mişcarea Cinci Stele este reticentă în a intra în negocieri cu alte partide, riscurile politice nu par iminente. Rezultatele parţiale nu schimbă, însă, foarte mult perspectiva pesimistă asupra Italiei.

Principala caracteristică a Italiei este că, indiferent de instabilitatea politică sau de partidul aflat la putere, stagnarea economică este dominantă de mai bine de două decenii. Rezultatul final al alegerilor nu va schimba situaţia. Următorul guvern nu va fi capabil să aplice politici fiscale mai relaxate, în pofida promisiunilor electorale, pentru că trebuie să respecte ţinta de deficit stabilită de UE. Dimpotrivă, s-ar putea ca noul guvern să se lovească de un orizont economic şi mai dur în următoarea perioadă.

Indicatorul nostru favorit, impulsul de creditare, care conduce economia reală, a intrat într-o perioadă de contracţie, având acum valoarea de -2% din PIB. Încetinirea creşterii economice pe care o anticipăm nu e o supriză, având în vedere haosul din sistemul bancar, performanţa scăzută a productivităţii şi investiţiile reduse.

Perspectiva economică s-ar putea deteriora odată ce BCE va începe să normalizeze politica monetară (până la finele lui 2018), ceea ce ar determina o creştere a preţului capitalului pentru Italia. În pofida alegerilor, spreadul obligaţiunilor pe 10 ani Italia-Germania a atins aproape cel mai scăzut nivel post-criză, de 1,30%, faţă de 5% cât avea în timpul crizei datoriilor suverane din Europa. Cu toate acestea, nivelul e ridicol de scăzut şi trebuie să ne imaginăm că dobânda va mai creşte în Italia până la finele lui 2018 sau în cursul lui 2019, aducând şi mai multe datorii şi mai puţină creştere”, spune Dembik.

Citeşte şi: Elena Udrea, fotografii din Costa Rica, alături de prietena ei, Alina Bica: Daca ştiam că interesează pe cineva, puneam eu zilnic

Citeşte şi: Floarea de colţ, doodle special al celor de la Google

Citeşte şi: SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ 2018 | SUBIECTE şi BAREM la română, clasa a VIII-a