Cel mai ciudat lucru cu privire la aceste alegeri este faptul că partidele politice din România par să aibă dificultăţi în găsirea de candidaţi, precum şi absenţa oricărui fel de campanie electorală, apreciază autorul. Nici una dintre principalele formaţiuni politice nu a realizat o listă de candidaţi, şi mulţi dintre ei s-au retras tot atât de repede pe cât s-au înscris pe liste, comentează el.
Atât România cât şi Bulgaria au fost nevoite să organizeze alegeri europene în acest an, ca parte a obligaţiilor lor de aderare la Uniunea Europeană. Bulgaria a organizat alegeri europene în martie, România urmând să facă acest lucru la 26 noiembrie.
Foarte puţini cetăţeni europeni sunt la curent cu aceste alegeri, şi este surprinzător cât de neinformat este publicul român şi cât de acută este lipsa unor dezbateri în presă a acestui subiect, comentează consilierul britanic Rupert Wolfe-Murray. Acest lucru este în discrepanţă cu faptul că majoritatea românilor au fost în favoarea aderării ţării la Uniunea Europeană.
Spre deosebire de acest scrutin, alegerile române sunt în general marcate de dezbateri televizate, foarte multe afişe, broşuri şi voluntari în tricouri, promisiuni, o adevărată luptă între candidaţi, comentează autorul.
Krzysztof Bobinski, candidat la alegerile europene din Polonia, a declarat că doar partidele extremiste au putut să determine publicul să voteze în această ţară. "Exemplul Poloniei arată că o rată a participării redusă la alegerile europene înseamnă că o ţară este reprezentată de un mare număr de politicieni extremişti şi acesta nu este un lucru bun pentru imaginea sa. Cel mai important lucru este ca la alegeri să participe cât mai multă lume", a explicat el.