- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Alegerile prezidenţiale din Franţa: Care sunt elementele care ar putea influenţa rezultatul scrutinului
Socialistul François Hollande, prezentat ca principalul favorit de sondaje, şi preşedintele în exerciţiu Nicolas Sarkozy ar urma, fără surprize, să se califice duminică în turul doi al alegerilor prezidenţiale, însă unii candidaţi mai puţin cunoscuţi ar putea incfluenţa rezultatul.
Alegerile prezidenţiale din Franţa: Care sunt elementele care ar putea influenţa rezultatul scrutinului (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
- ABSENTEISMUL
Potrivit Institutului pentru sondaje OpinionWay, nivelul absenteismului ar putea atinge 26%, în contextul în care acesta a fost de 16% în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2007.
Campania nu a fost atrăgătoare, iar primul tur se desfăşoară într-o perioadă în care o parte dintre francezi sunt în vacanţă.
Recordul de absenteism în primul tur s-a înregistrat în 2002, cu o rată de 28,4%. La vremea respectivă, extrema dreaptă a creat o surpriză, calificându-se în turul doi.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Elon Musk se implică tot mai mult în conflictele globale: După discuția cu Zelenski și Trump, miliardarul s-a întâlnit într-o locație secretă cu ambasadorul Iranului la ONU
-
Liderul nord-coreean Kim Jong Un ordonă producerea în masă a dronelor explozive
-
Guvernatorul Băncii Angliei îndeamnă la reconstruirea relaţiilor cu UE: Brexitul a subminat economia
-
Robert F. Kennedy Jr, ales de Trump pentru a conduce cea mai importantă agenţie de sănătate din SUA
"Cu cât este mai ridicat absenteismul, cu atât va influenţa mai mult" rezultatele, apreciază Emmanuel Rivière de la Institutul pentru sondaje TNS Sofres.
În mod tradiţional, absenteismul aduce mai multe beneficii dreptei, afectând electoratul de stânga, cum ar fi tinerii şi muncitorii. S-ar putea ca de această dată să nu fie cazul, a apreciat Rivière.
- NEHOTĂRÂŢII
Potrivit institutului OpinionWay, unul din patru alegători nu s-a hotărât încă pentru cine votează în primul tur. În 2007, 22% dintre cei care s-au prezentat la urne au ezitat până în ultimul moment.
Cei doi favoriţi speră să atragă voturi de la candidata extremei drepte Marine Le Pen, de la candidatul extremei stângi Jean-Luc Mélenchon şi de la cel al centrului, François Bayrou.
Toată săptămâna trecută, ei au îndemnat la o mobilizare masivă duminică, dar mai ales la un "vot util".
Dacă 85% dintre electorii lui Le Pen se declară siguri de opţiunea lor, aproximativ o treime dintre cei lui Mélenchon şi ai lui Bayrou rămân nehotărâţi.
- ANTISARKOZYSMUL
Arar un preşedinte francez va fi atât de nepopular în timpul mandatului. Conform diferitelor anchete, Sarkozy are, în rândul unei mari părţi dintre francezi, imaginea unui "preşedinte al bogaţilor", brutal în modul în care exercită puterea şi şocant în modul în care se comportă în timpul mandatului.
Chiar dacă a reuşit să revină în sondaje, de la intrarea sa în campanie, preşedintele-candidat a fost întotdeauna prezentat ca învins detaşat în turul doi, de către adversarul său socialist.
Inclusiv în tabăra sa, personalităţi de dreapta, ca foşti miniştri, au îndemnat la un vot pentru Hollande.
Chiar şi fostul preşedinte Jacques Chirac a făcut acest lucru, potrivit unui apropiat.
François Hollande a ştiut să obţină capital electoral din această respingere, dar evită să să se laude prea devreme. "Este posibil să câştigăm, dar nu este sigur", a repetat el cu prudenţă.
- VOTUL DE PROTEST
Aproximativ 30% dintre alegători sunt tentaţi, în părţi aproape egale, să voteze pentru candidata extremei drepte Marine Le Pen şi pentru cel al stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care îşi dispută locul trei, potrivit sondajelor, cu aproximativ 15%. Emergenţa lor semnalează o respingere, a unei părţi a francezilor, a "sistemului" şi bipolarizării clasei politice între socialişti şi UMP-ul lui Sarkozy.
Performanţa candidatei Frontului Naţional (FN) va avea o anumită incidenţă asupra scorului lui Sarkozy, având în vedere că o parte importantă dintre alegătorii ei este alcătuită din persoane care au votat pentru preşedintele în exerciţiu în 2007, dar pe care ea i-a sedus pe teme ca imigraţia şi ieşirea din zona euro.
Candidatul Frontului de Stânga le place celor care se opun constrângerilor bugetare impuse de criza Uniunii Europene (UE). El a creat o nouă dinamică pe eşicherul stângii, promovând "insurecţia cetăţenească".
Între cele două tururi, Hollande ar urma să îşi adapteze discursul - mai mult sau mai puţin la stânga - în funcţie de scorul pe care îl va obţine Mélenchon duminică, reprezentând voturile pe care le poate obţine.
- CENTRISTUL FRANCOIS BAYROU
El pare că nu va reuşi să devină cel de al treilea clasat în aceste alegeri, aşa cum s-a întâmplat în 2007. În schimb, Sarkozy, care are foarte puţine voturi de rezervă, va avea nevoie de alegătorii acestuia (aproximativ 10%, potrivit sondajelor), în cazul în care se califică în turul doi.
Preşedintele şi apropiaţii săi au angajat deja o "ofensivă de cucerire", sugerând că Bayrou ar putea să fie premirul său. Dar cel vizat refuză să se pronunţe înaintea turului doi.
Bayrou a declarat recent că se simte mai aproape din punct de vedere uman de Hollande, în timp ce faţă de Sarkozy se simte mai aproape din punct de vedere pragmatic.
La rândul său, favoritul socialist exlude, pentru moment, orice negociere între cele două tururi. Conform institutului IFOP, electoratul lui François Bayrou ar fi foarte favorabil şefului în exerciţiu al statului.
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO