ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN RUSIA: Vladimir Putin se pregăteşte să revină la Kremlin într-o atmosferă tensionată

Putin ar urma să câştige fără surpriză încă din primul tur al alegerilor prezidenţial, la fel ca la precedentele scrutine prezidenţiale din 2000 şi 2004.

În pofida unei scăderi nete anul trecut a cotei sale de popularitate, de la aproximativ 70 la sută la puţin peste 50 la sută, fostul agent KGB este creditat în ultimele sondaje cu 58-66 la sută din intenţiile de vot, ceea ce i-ar permite să îşi învingă uşor cei patru contracandidaţi.

Comunistul Ghennadi Ziuganov, al cărui partid este principala formaţiune a opoziţiei dar nu a putut niciodată sau nu vrut să îngrijoreze puterea în exerciţiu şi al cărui electorat nostalgic după perioada sovietică este bătrân, este creditat cu aproximativ 15 la sută din voturi.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

După ce a încarnat o perioadă de timp speranţele de liberalizare, Medvedev a anunţat în septembrie că nu va candida la alegerile prezidenţiale şi se va retrage în favoarea mentorului său.

O reformă constituţională a transformat mandatul de patru ani în unul de şase. Putin poate teoretic să rămână la putere pentru două noi mandate, respectiv 12 ani, până în 2024.

Anunţul privind revenirea sa a generat, în septembrie, comparaţii cu cei 18 ani la putere ai liderului sovietiv Leonid Brejnev, desemnaţi în mod obişnuit prin epoca "stagnării".

Alegerile legislative din decembrie, câştigate cu aproximativ 50 la sută din voturi de către partidul de guvernământ Rusia Unită, şi marcate de fraude, potrivit opoziţiei şi observatorilor străini, au generat o mişcare de contestare fără precedent din anii '90.

Un prim val de manifestaţii, la Moscova, Sankt-Petersburg şi în numeroase alte oraşe, până la Vladivostok (Extremul Orient), a fost reprimat cu mii de arestări şi zeci de condamnări la pedepse de până la 15 zile de închisoare.

Rapid, amploarea manifestaţiilor la Moscova - aproximativ 80.000 de persoane la 10 decembrie în apropiere de Kremlin, apoi mai multe la 24 decembrie şi 4 februarie - a constrâns autorităţile să tolereze aceste reuniuni cărora li s-au alăturat numeroase personalităţi culturale şi din cadrul presei.

Citeşte şi: Putin va câştiga alegerile prezidenţiale din primul tur, cu 58,6 la sută din voturi - sondaj

Într-o ultimă acţiune simbolică, duminică, opoziţia a mobilizat mii de persoane la Moscova pentru a constitui un lanţ uman de-a lungul bulevardului care înconjoară centrul oraşului.

Putin a acuzat opozanţii că servesc intereselor puterilor străine şi a luat în derâdere simbolul ales de mişcarea de contestare, o bandă albă despre care el susţine că a crezut că este un prezervativ sau un semn al luptei împotriva SIDA.

Candidatura liberalului Grigori Iavlinski a fost refuzată pe motivul unor nereguli în listele cu semnăturile de susţinere, privând electoratul de singurul candidat considerat drept un opozant real al lui Vladimir Putin.

Ceilalţi candidaţi - comunistul Ghennadi Ziuganov, populistul Vladimir Jirinovski, miliardarul Mihail Prohorov şi liderul de centru-stânga Serghei Mironov ă sunt consideraţi drept personaje care îl pun în valoare pe Putin.

Citeşte şi: Mihail Hodorkovski le cere ruşilor să voteze pentru a înlătura monopolul lui Vladimir Putin

"Putin şi-a ales concurenţi comozi, ca şi cum campionul lumii şi-ar alege adversarii, ar defini regulile şi ar fi el însuşi arbitrul competiţiei", a apreciat Nikolai Petrov, expert al organizaţiei moscovite Centrul Carnegie.

Posturile de televiziune naţionale - toate controlate de putere după ce a ajuns la conducere Putin - i-au acordat un spaţiu amplu premierului, inclusiv deplasărilor acestuia în uzinele de armament sau în regiunile subvenţionate de Moscova.

Putin a refuzat orice dezbatere cu concurenţii săi, publicând în presă articole lungi în care a promis o reînarmare "fără precedent" a ţării şi creşteri salariale.

Presa independentă cum ar fi postul de radio Ecoul Moscovei, televiziunea privată Dojd sau cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta au denunţat, la rândul lo, presiuni directe asupra lor sau a acţionarilor lor.

În cadrul unei reuniuni, joi, de peste 100.000 de susţinători la Moscova - la care au fost invitaţi insistent angajaţi ai unor companii publice, potrivit opoziţiei - Putin a rostit un discurs ofensiv, apreciind că alegerile viitoare reprezintă o nouă "bătălie pentru Rusia".

El i-a acuzat pe cei care nu îl vor urma că "trădează ţara".

(Material realizat de Iuliana Enache, iulia.enache@mediafax.ro)