Aleksandr Lukaşenko se află în vizită la Kiev în timp ce negocierile de pace trenează

Dar potrivit surselor din cadrul puterii ucrainene, Lukaşenko, oaia neagră a occidentalilor, ar urma să ceară Kievului să îl ajute să se apropie de Europa, pentru a lua distanţă de Rusia, din ce în ce mai izolată.

Lukaşenko va fi primit în cursul după-amiezii de omologul său prooccidental Petro Poroşenko. Nicio conferinţă de presă nu este prevăzută în cadrul acestei vizite scurte.

Aceasta are loc în ziua evocată pentru negocierile între reprezentanţii ucraineni şi rebeli la Minsk pentru relansarea procesului de pace în estul rebel al Ucrainei, unde au murit peste 4.700 de persoane în opt luni de conflict.

Data a fost avansată de preşedintele Poroşenko, presat de Occident care vrea ca negocierile să progreseze.

Protagoniştii nu au reuşit însă să confirme această dată, nici chiar să avanseze una, în pofida organizării unei videoconferinţe vineri.

"Nu există nicio informaţie nouă în ceea ce priveşte data întâlnirii de la Minsk", a declarat duminică pentru AFP Denis Puşilin, reprezentant al Republicii autoproclamate Doneţk (DNR).

"Pentru moment, nici măcar nu este clar dacă este vorba despre o întâlnire la Mink sau de o (nouă) videoconferinţă", a subliniat Vladislav Deinego, reprezentantul Republicii autoproclamate Lugansk (LNR).

Germania, principalul mediator european în criza ucraineană, a subliniat în mai multe reprize în această săptămână importanţa unei întâlniri "fizice" între rebeli şi Grupul de contact format din reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi OSCE.

După un apel în acest sens al şefului diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier, vineri, la Kiev, cancelarul Angela Merkel a abordat dosarul în cadrul unei discuţii telefonice avute sâmbătă cu Poroşenko.

"Este crucial să se organizeze întâlnirea" de la Minsk pentru găsirea unui acord privind zona tampon de-a lungul liniei de front, "stabilirea unui plan de retragere a trupelor şi eliberarea ostaticilor", a declarat preşedinţia ucraineană într-un comunicat despre această discuţie.

Principalul punct de dezacord este solicitarea separatiştilor ca Kievul să reia finanţarea zonelor rebele, întreruptă la jumătatea lui noiembrie.

Kievul cere în schimb să fie anulate rezultatele votului separatist din noiembrie în cele două republici autoproclamate, care în opinia sa au subminat acordurile de pace încheiate la 5 septembrie în capitala belarusă.

În pofida întârzierii negocierilor, noul armistiţiu instaurat la 9 decembrie în estul Ucrainei continuă să fie respectat la nivel global.

"Nu au fost morţi în rândul militarilor ucraineni în cursul ultimelor 24 de ore", s-a felicitat duminică un purtător de cuvânt militari, Andri Lisenko, anunţând patru răniţi.

În timp ce vizita preşedintelui belarus la Kiev va fi urmată luni de cea a omologului său kazah, un oficial ucrainean a declarat pentru AFP că cei doi oameni politici, aliaţi tradiţionali ai Moscovei, ar încerca de acum să îşi facă din liderii prooccidentali ucraineni avocaţii lor în Occident.

Lukaşenko şi Nazarbaiev "au simţit slăbiciunea lui (Vladimir) Putin" şi vor ca "Ucraina să îi ajute să îşi amelioreze relaţiile cu Europa", a declarat pentru AFP acest oficial sub acoperirea anonimatului.

Potrivit unor experţi, liderii celor două foste republici sovietice se tem de o agresiune rusă împotriva ţării lor după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în martie şi susţinerea acordată rebelilor în conflictul armat din estul Ucrainei.

Evenimentele din Ucraina au declanşat cea mai gravă confruntare politică de la sfârşitul Războiului Rece între Occident şi Rusia, afectată de sancţiunile occidentale care au provocat deja o criză monetară gravă.