Aliaţii îndeamnă Israelul să dea dovadă de reţinere după atacul iranian

Premierul Benjamin Netanyahu şi-a convocat cabinetul de război pentru a doua oară în mai puţin de 24 de ore, a declarat o sursă guvernamentală. Doi înalţi oficiali au semnalat duminică că represaliile nu sunt iminente şi că Israelul nu va acţiona singur, dar rezultatele discuţiilor de luni nu erau încă cunoscute.

Şeful Statului Major al armatei israeliene a declarat că ţara va răspunde la atacul iranian.

„Această lansare a atâtor rachete, rachete de croazieră şi drone pe teritoriul israelian va fi întâmpinată cu un răspuns”, a declarat şeful Statului Major Herzi Halevi, vorbind de la baza aeriană Nevatim din sudul Israelului, care a suferit unele pagube în urma atacului.

Atacul Iranului - efectuat ca represalii la un presupus atac aerian israelian asupra complexului ambasadei sale din Damasc - a sporit temerile privind un război deschis între Israel şi Iran şi a sporit îngrijorările că violenţele înrădăcinate în războiul din Gaza se răspândesc şi mai mult în regiune.

Precaut de aceste pericole, preşedintele Joe Biden i-a spus lui Netanyahu că Statele Unite nu vor participa la nicio contraofensivă israeliană împotriva Iranului.

De la începutul războiului din Gaza, la 7 octombrie, au izbucnit confruntări între Israel şi grupuri aliate cu Iranul în Liban, Siria, Yemen şi Irak. Israelul a declarat că patru dintre soldaţii săi au fost răniţi la sute de metri în interiorul teritoriului libanez în cursul nopţii.

Se pare că a fost primul incident de acest fel cunoscut de la izbucnirea războiului din Gaza, deşi au existat luni de zile schimburi de focuri între Israel şi grupul armat libanez Hezbollah.

„Ne aflăm pe marginea prăpastiei şi trebuie să ne îndepărtăm de ea”, a declarat Josep Borrell, şeful afacerilor externe ale Uniunii Europene, la postul de radio spaniol Onda Cero. „Trebuie să apăsăm pe frâne şi să schimbăm viteza”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi ministrul britanic de externe David Cameron au făcut apeluri similare. Washingtonul şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, au lansat, de asemenea, apeluri la reţinere.

Ţări precum Franţa, Belgia şi Germania i-au convocat pe ambasadorii iranieni. Ministerul francez de Externe a declarat că Franţa lucrează cu partenerii săi pentru a detensiona situaţia.

Rusia s-a abţinut de la a critica în public aliatul său, Iranul, în legătură cu atacurile, dar şi-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la riscul de escaladare şi a făcut, de asemenea, apel la reţinere.

Iranul a organizat atacul ca răspuns la o presupusă lovitură aeriană israeliană asupra ambasadei sale din Siria la 1 aprilie, care a ucis şapte ofiţeri ai Gardienilor Revoluţiei iraniene, inclusiv doi comandanţi de rang înalt. Atacul, care a implicat peste 300 de rachete şi drone, a provocat doar pagube minore în Israel şi niciun mort. Majoritatea au fost doborâte de sistemul de apărare Iron Dome al Israelului şi cu ajutorul SUA, Marii Britanii, Franţei şi Iordaniei. Chiar în Gaza, unde peste 33.000 de palestinieni au fost ucişi în ofensiva israeliană, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din Gaza, acţiunea Iranului a fost aplaudată.

Israelul şi-a început campania împotriva Hamas după ce gruparea militantă palestiniană a atacat Israelul la 7 octombrie, ucigând 1.200 de persoane şi luând 253 de ostatici, conform numărătorii israeliene.