„Nu vom putea niciodată să lăudăm suficient meritele lui Helmut Kohl în calitate de cancelar al reunificării germane şi la Uniunea Europeană (UE). Dar fiecare epocă are provocările ei specifice”, i-a transmis actualul cancelar, prin intermdiul cotidianului Süddeutsche Zeitung, fostului cancelar, în vârstă de peste 80 de ani, care a deplâns „lipsa de direcţie” din politica externă a actualului Guvern.
Ea a dat asigurări că „Guvernul creştin-liberal (acţionează) pentru a accepta provocările vremurilor noastre, împreună cu partenerii săi din Europa şi din lume”.
Helmut Kohl şi-a exprimat regretul, într-un interviu pentru revista Internationale Politik, care a publicat fragmente anterior, că Germania „nu mai are grandoarea (sa) previzibilă, nici în politica internă, nici în politica externă”, fără să o numească în mod direct pe Merkel.
„Mă întreb, în prezent, unde este Germania şi în ce direcţie se îndreaptă”, a declarat el, criticând abţinerea Berlinului, în martie, de la votarea Rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate a ONU care autoriza recursul la forţă pentru protejarea civililor libieni, dar şi refuzul oricărei participări la operaţiunile NATO.
La jumătatea lui mai, Kohl, în vârstă de 81 de ani, criticase, deja, ceea ce el aprecia a fi o lipsă de angajament european al Guvernului lui Merkel.
O fostă cetăţeană din Republica Democratică Germania (RDG), Merkel îi datorează ascensiunea sa politică lui Kohl, care a luat-o sub aripa sa în cadrul Partidului Democrat-Creştin (CDU). Ea l-a sacrificat pe altarul scandalului conturilor ilegale ale CDU, izbucnit în 1999.
Merkel, care tocmai a fost declarată cea mai puternică femeie din lume de către revista Forbes, este nevoită să înfrunte critci tot mai puternice venind din interiorul propriei tabere, într-un moment în care are nevoie să fie susţinută de o majoritate unită. La 23 septembrie, membrii Bundestagului urmează să valideze un nou pachet, hotărât la 21 iulie, la Bruxelles, destinat salvării zonei euro de criza datoriilor.