Noi fotografii prin satelit, surprinse pe 23 aprilie, de către Sentinel-1 al Agenţiei Spaţiale Europene arată că din gigantul icerberg numit A-68 s-a desprins o bucată enormă de gheaţă, măsurând în jur de 175 de km2 în timp ce pluteşte pe ape tot mai calde la nord de peninsula Antarctică, informează LiveScience.
Chiar dacă acesta este cel de-al doilea eveniment major de desprindere prin care trece A-68 de când s-a „eliberat” de calota glaciară Larsen C în iulie 2017, recentul eveniment ar putea însemna începutul sfârşitului pentru iceberg, a explicat glaciologul Adrian Luckman pentru BBC.
Is this the beginning of the end for Iceberg A68? @ESA_EO #Sentinel1 captures a 175 sq km piece breaking off on 23rd April. At more than 19 km long, this new iceberg will probably get its own name pic.twitter.com/9CkqVhiL7b
— Adrian Luckman (@adrian_luckman) April 23, 2020
„Presupun că ultima despărţire începe acum, dar fragmentele ulterioare vor rămâne probabil cu noi pentru următorii ani”, a spus Luckman, glaciolog de la Universitatea Swansea din Marea Britanie, care a urmărit progresul lui A-68 din ultimii trei ani.
Atunci când A-68 s-a despărţit pentru prima oară de Antarctica, suprafaţa sa măsura în jur de 6.000 de km2 – destul de mare încât să poate găzdui cinci districe ale New York City încă de cinci ori. A-68 a devenit instant cea mai mare calotă glaciară liber-plutitoare din lume. Încă mai deţine titlul şi astăzi chiar dacă a mai pierdut din suprafaţă şi a ajuns la „doar” 5.100 de km2 în ultimii trei ani.
De menţionat este că nu este cel mai mare iceberg identificat vreodată, acea onoare îi revine lui B-15, care s-a desprins de Antarctica în anul 2000 şi măsura în jur de 11.000 de km2 înainte să se facă „bucăţi”.
În ciuda mărimii impresionante, A-68 este remarcabil de subţire. „Sunt în continuare surprins de faptul că ceva atât de subţire şi fragil a rezistat atât de mult în largul mării”, a mai spus Luckman.