Ambasadorul Franţei, convocat la Ministerul iranian de Externe, după critici privind acte de reprimare

Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului de la Paris a adoptat luni o rezoluţie „pentru susţinerea poporului iranian”. Documentul „condamnă cu cea mai mare fermitate reprimarea brutală ţi generalizată” a protestelor, subliniind că „susţine poporul iranian în aspiraţiile spre democraţie şi spre respectarea drepturilor fundamentale”.

În replică, Ministerul de Externe de la Teheran l-a convocat miercuri pe ambasadorul Franţei, pentru a exprima „protestul faţă de acuzaţiile lipsite de fundament” şi faţă de „intervenţiile inacceptabile” în afacerile interne iraniene.

Administraţia de la Teheran a anunţat, luni, că are dovezi privind presupusa implicare a Statelor Unite şi a altor ţări occidentale în protestele violente din Iran şi l-a convocat pe ambasadorul Germaniei în contextul unei anchete a Naţiunilor Unite. „Avem informaţii specifice care dovedesc că Statele Unite, naţiunile occidentale şi unii aliaţi ai SUA au avut un rol în proteste”, a declarat Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de agenţia Reuters.

Trump cere Rusiei „să se miște” în privința negocierilor pentru încetarea focului în Ucraina

UE investighează folosirea datelor personale pentru chatbot-ul Grok al lui Musk

Protestele din Iran au izbucnit ca reacţie la moartea unei tinere kurde, Mahsa Amini, în custodia Poliţiei moravurilor, care verifică respectarea cu stricteţe a codului vestimentar islamic. Manifestaţiile s-au extins pe fondul situaţiei sociale din Iran şi a nemulţumirii faţă de regimul islamist de la Teheran. Iranul acuză că protestele sunt alimentate de Occident, pe fondul disensiunilor referitoare la reactivarea Acordului atomic din 2015.

Conform unor cifre neconfirmate, peste 450 de protestatari au fost ucişi în confruntări cu forţele de ordine, dar şi 60 de agenţi de poliţie. Peste 18.000 de protestatari au fost reţinuţi.