Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, despre rachetele Patriot: "Este un risc potenţial pe care nu îl putem ignora. Fie că vă place sau nu"

„Prezintă un risc potenţial. Nu mai e ca înainte, când exista o armă, un înveliş, şi dacă arma nu se potrivea în înveliş era inutilă. În prezent, sistemele de arme, în particular cele de rachete, sunt foarte flexibile. Preşedintele nostru a explicat asta. Potrivit unor informaţii militare, noi ştim că este de ajuns să schimbi software-ul calculatorului care operează acel sistem antibalistic şi el va funcţiona uşor cu rachete de croazieră americane de tip Tomahawk, care sunt proiectate pentru a avea scopuri strategice ofensive. Nu înseamnă că asta se va întâmpla mâine. Rachete Tomahawk pot fi echipate chiar şi cu focoase nucleare. Este un risc potenţial pe care nu îl putem ignora. Fie că vă place sau nu”, a declarat Valeri Kuzmin, vineri seara, la Realitatea Tv.

Ambasadorul Rusiei a afirmat că, în opinia sa, echipamentul este foarte scump „pentru sistemele defensive”. Acesta a subliniat că Rusia nu reprezintă niciun fel de ameninţare la adresa României, însă a precizat că armele defensive dislocate de NATO în apropiere de graniţa de stat a Federaţiei Ruse atrag luarea în calcul a unor riscuri.

„Nu sunt un expert militar, dar ştiu că sunt foarte scumpe pentru nişte sisteme defensive. Care sunt forţele pe care le vor apăra acele rachete Patriot? Pot să declar, oficial, că Rusia nu reprezintă în niciun fel o ameninţare pentru România. În realitate, acele arme defensive ar fi dislocate pentru a apăra baze militare străine, în special elemente ale sistemului strategic antibalistic al SUA de la Deveselu. Aceasta este analiza Federaţiei Ruse. Situaţia este de aşa natură încât trebuie să luăm în calcul o varietate de riscuri din jurul teritoriului nostru. Dacă luaţi o hartă a lumii şi vă uitaţi la poziţionarea bazelor americane, veţi observa o imagine foarte interesantă. Vă recomand să faceţi asta”, a mai spus Valeri Kuzmin.

Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat, în 26 iulie, că România îşi canalizează energiile pentru achiziţia sistemului de rachete Patriot, el menţionând că în acest sens se va încheia un acord între guvernele României şi SUA, iar în noiembrie se va face prima plată.

„Avem aprobarea Departamentului de Stat, suntem într-o fază intermediară. Este nevoie de aprobarea Congresului SUA. Este nevoie ca echipele tehnice să detalieze exact ce se cumpără. Va fi un acord între Guvernul României şi Guvernul SUA. Vom promova o lege specială în Parlament pentru achiziţia acestui sistem şi apreciem că dacă lucrurile merg aşa cum sunt planificate undeva la sfârşitul lunii octombrie să putem să avem un rezultat final pe care să-l comunicăm opiniei publice. Legat de buget, estimăm că am putea în luna noiembrie să facem o plată în contul acestei achiziţii necesare înzestrării militare”, a anunţat Ţuţuianu.

Ţuţuianu a precizat că aceste achiziţii se fac în interesul asigurării nevoii de securitate a României, dar şi respectării angajamentelor guvernamentale asumate în relaţia cu structurile NATO.

„Vom urmări achiziţia unor echipamente moderne, care să satisfacă pe deplin nevoile de securitate. Programul Patriot are şi o componentă de comuniune a tuturor ţărilor implicate şi suntem interesaţi pentru dezvoltarea în România a unor facilităţi de producţie a unor componente ale acestui sistem atât pentru nevoile noastre, cât şi pentru export, însă suntem prea devreme pentru a intra în detalii”, a menţionat ministrul Apărării.

Sursa citată a adăugat că această opţiune pentru rachetele Patriot are la bază parteneriatul SUA-România, care are 20 de ani de la momentul semnării, dar şi faptul că SUA sunt principalul garant de securitate al României.

„Riscurile şi ameninţările în spaţiul aerian al României ne determină să procedăm la o înzestrare corespunzătoare. Sistemele de rachete sol-aer aflate în prezent în dotarea României cu bătaie mică şi medie sunt în mare parte depăşite fizic şi moral, cea mai mare parte dintre ele sunt de producţie sovietică şi resursele de funcţionare tehnică sunt spre limita maximă cu posibilităţi reduse şi nesustenabile de modernizare. Opţiunea cea mai potrivită a fost identificată în sistemul Patriot în cea mai modernă configuraţie. Luăm cea mai modernă configuraţie, cu o perioadă estimată de utilizare în serviciu de 30 de ani”, a spus Ţuţuianu.

El a menţionat că România se alătură în acest fel altor cinci ţări NATO care deţin sisteme Patriot - SUA, Germania, Spania, Grecia şi Olanda - într-un efort comun menit să îmbunătăţească securitatea europeană, şi a arătat că şi Polonia a depus cerere pentru achiziţionarea aceloraşi sisteme şi se află în negocieri.