Amnesty cere ţărilor europene, inclusiv României, să facă lumină în cazul închisorilor CIA

"Guvernele statelor europene care au cooperat în programul secret al CIA privind detenţia, interogarea şi operaţiuni de tortură, în cadrul războiului SUA împotriva terorismului, trebuie să acţioneze urgent pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili, ca urmare a raportului Senatului american privind activităţile Agenţiei Centrale de Informaţii", cere Amnesty International într-un comunicat oficial.

"Fără ajutor european, Statele Unite nu ar fi putut efectua atâţia ani în secret operaţiuni privind detenţia şi acte de tortură. Raportul senatorial american arată foarte clar că guvernele statelor europene au fost esenţiale pentru succesul operaţiunilor CIA, iar dovezile apărute în ultimii zece ani îndreaptă atenţia spre aliaţii europeni", afirmă Julia Hall, expert Amnesty International în Drepturile omului şi Combaterea terorismului.

"Vremea negărilor şi a încercărilor de acoperire a trecut. Guvernele nu se mai pot baza pe argumente lipsite de fundament privind siguranţa naţională şi pe pretenţii referitore la secrete de stat pentru a ascunde rolurile jucate în acte de tortură şi în dispariţia unor oameni. A venit vremea să li se facă dreptate tuturor celor care au avut de suferit din cauza practicilor oribile - precum simularea înecului, agresiuni sexuale, simulări de execuţii - care au caracterizat aceste operaţiuni ilegale de combatere a terorismului", adaugă Julia Hall.

Amnesty International solicită acţiuni din partea statelor europene, menţionând România, Lituania, Polonia, Marea Britanie, Macedonia şi Germania.

Referindu-se la România, Amnesty International precizează: "După ani de negări, un fost şef al unui serviciu de informaţii şi consilier al preşedintelui de la acea vreme a admis recent că serviciile secrete au permis Statelor Unite să deschidă unul sau două centre secrete de detenţie. El a atribuit această cooperare eforturilor României pentru aderarea la NATO. Raportul Senatului SUA face referire la acest centru utilizând culoarea negru, iar detaliile sunt conforme cu informaţiile publice despre un centru secret al CIA din România. S-a relatat că România a primit milioane de dolari de la Administraţia SUA. Autorităţile române au anunţat lansarea unei investigaţii şi cer versiunea întreagă a raportului Senatului SUA".

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. "În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie şi fără oprire", precizează raportul. "Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar şi cu mâinile legate deasupra capului", adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut "parţial dezbrăcat" pe o podea de beton. Conform raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi şi târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele şi pumnii de gardieni. Mulţi deţinuţi supuşi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconştient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Citeşte şi: RAPORT: CIA a utilizat metode "brutale" şi "ineficiente" de interogare a suspecţilor de terorism

Versiunea publică a raportului Senatului SUA a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde". Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. "În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din ţara ... pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara ... să identifice modalităţi de susţinere a ... în ţara ... (...) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003", se arată în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii. Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabilă" această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. "În august 2003, ambasadorul american în ţara ... a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România - n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (...)", menţionează raportul.

Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de "extrădări extraordinare" vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independente, imparţiale, detaliate şi eficiente" privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta declara că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. "Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional", spunea Victor Ponta în octombrie 2013. Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş a fost audiat la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor, în dosarul în care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa deţinere a sa într-o închisoare CIA din România. În mai 2012, avocatul sauditului suspectat de terorism a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenţia secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum şi procedura de extrădare. În august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamaţie în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).