Analfabetismul, una dintre provocările Afganistanului la alegeri - GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

"Nu ştiu nimic, votez cum îmi spune şeful de trib", a declarat Khak Mohammad, un păstor analfabet în vârstă de 70 de ani, care încarnează provocarea cu care se confruntă autorităţile afgane şi "formatorii electorali" a căror misiune este de a-i învăţa pe oameni să voteze la alegerile din 20 august.

La spitalul din Herat, oraş din vestul Afganistanului, o echipă de formatori, folosind mostre ale buletinelor de vot şi instrucţiuni, organizează o conferinţă privind libertatea de opţiune în cadrul votului de la scrutinul prezidenţial şi provincial de săptămâna viitoare.

"Vreau să votez. Provin din această ţară, trebuie să votez", susţine Khak Mohammad.

"În sat, bătrânii tribului ne spun cum să votăm. Facem tot ceea ce ne spun bătrânii", povesteşte el.

Membrii Comisiei electorale independente afgane se deplasează din sat în sat, organizează picnicuri, spectacole muzicale, evenimente sportive şi concursuri de poezii pentru a educa alegătorii.

Dar depăşirea loialităţii etnice şi a ierarhiei tribale care ghidează deciziile individuale reprezintă o provocare imensă pentru această societate rurală.

În 70 de ani, Khak Mohammad a cunoscut un monarh absolut, un regim comunist susţinut de URSS, regimul fundamentalist al talibanilor şi un război civil (1992-1996).

Dar nu şi-a ales decât o singură dată conducătorul, atunci când au fost organizate primele alegeri prezidenţiale din istoria ţării, în 2004.

Analfabetismul, deosebit de ridicat într-una dintre cele mai sărace ţări din lume, complică şi mai mult situaţia. Două treimi dintre afgani sunt incapabili să citească numele candidaţilor pe buletinele de vot, proporţia depăşind 85 la sută în rândul femeilor.

"Nu practicăm democraţia decât de şase sau şapte ani. Este un lucru nou pentru afgani (...) şi o muncă dificilă pentru a aduce noua cultură", apreciază Salahaelin Aryapur, profesor de ştiinţe politice la universtatea din Herat.

La spitalul din oraş, instructorii Comisiei electorale le cer femeilor şi bărbaţilor să memoreze fotografia, simbolul (avioane, un ceas, un stetoscop etc) şi numărul candidatului pe care l-au ales, informaţii ce apar pe buletinul de vot.

"Atunci când am venit aici, nu ştiam nimic. În prezent ni se explică şi ştiu cum să votez pentru cine vreau", mărturiseşte Abdul Ahad, un zidar în vârstă de 52 de ani.

Ali Ahmad, formator în cadrul Comisiei electorale din Herat, încearcă să aducă electoratul potenţial în moschei, spitale, clinici. "Dar pot fi şi locuri unde nu putem merge, din cauza lipsei de securitate", declară el.

Mai puţin violent, Herat este unul dintre oraşele cu cel mai mare număr de persoane culte din Afganistan. Dar în zonele din împrejurimi, mai izolate, private de electricitate şi, deci, fără televiziune sau radio, "candidaţii au dificultăţi în a se face auziţi", precizează el.

În altă provincie, Baghlan, în centrul ţării, organizatorii unui miting în favoarea lui Hamid Karzai distribuie cărţi poştale cu simbolul preşedintelui în exerciţiu - balanţa care reprezintă justiţia - şi un exemplar dintr-un buletin de vot, pentru a le arăta sătenilor unde să pună ştampila.

"Nu ştiu alţi candidaţi. Nu am văzut fotografiile lor. Ştim pentru cine să votăm pentru că vedem fotografia. Ştim fotografia lui Karzai", susţine Gulnigar, o mamă cu patru copii, în vârstă de aproximativ 30 de ani.

Rahmatullah Habibi, în vârstă de 60 de ani, susţine că nu ştie nimic despre ceilalţi 40 de candidaţi "deoarece este analfabet şi un simplu fermier". Dar va urma instrucţiunile liderului său spiritual şi îl va vota pe Karzai.

"Nu am nevoie de nici o informaţie, am informaţia că trebuie să îi dau votul lui Karzai", afirmă el.